Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) are aprobate cereri de la furnizori pentru decontări în sumă de două miliarde lei, însă Ministerul Energiei nu are bani şi ar avea nevoie de un act normativ pentru a putea trage bani din taxa de solidaritate, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Pe de altă parte, acesta este de părere că proiectele energetice au nevoie de timp, bani și competență.
„M-am întâlnit cu asociaţiile de profil, cred că de cinci, şase ori în 3 săptămâni şi jumătate, 4 săptămâni. Deci, m-am văzut constant cu ei, cât şi cu marii furnizori din sistemul energetic românesc. Am recepţionat acest mesaj (n.r. – că sunt întârzieri cu efectuarea deconturilor). Sigur că Ministerul Energiei este de partea lor, pentru că noi ne dorim un sistem energetic sănătos, în care aceste companii să aibă fluxul financiar pentru a susţine zona de preţuri plafonate şi, sigur, compensările, pentru că ei, practic, le plătesc înainte consumatorului final. Deci, acoperă aceste costuri ulterior, decontând după o validare la ANRE, de la Ministerul Energiei pentru consumatorii non-casnici, de la Ministerul Muncii pentru consumatorii casnici. În acest moment, noi avem solicitări aprobate de ANRE în valoare de 2 miliarde de lei, pe care Ministerul Energiei le-ar putea plăti mâine, dacă ar avea aceste surse bugetare în buget. Nu le avem şi încercăm, împreună cu Ministerul de Finanţe şi cu Ministerul Muncii, să găsim soluţia corectă pentru a putea plăti aceste sume de bani”, a explicat ministrul Energiei, potrivit Agerpres.
El a subliniat că, probabil, sumele vor fi decontate din taxa de solidaritate aplicată profiturilor excepţionale pe care companiile din energie le-au înregistrat, însă acest lucru nu se poate face fără o intervenţie legislativă.
„Asta înseamnă promovarea unui act normativ, probabil o ordonanţă de urgenţă, împreună cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii, prin care să putem trage aceşti bani din acest fond”, a punctat Sebastian Burduja.
În ceea ce priveşte plafonarea preţurilor la energie, ministrul a precizat că mesajul Comisiei Europene a fost ca aceste măsuri să fie „mai bine ţintite”, sprijinul statului să meargă către acei consumatori cu adevărat vulnerabili şi că autorităţile vor analiza dacă este necesară o revizuire a schemei.
„România şi-a asumat o schemă importantă, cu un efort bugetar important, şi aici domnul ministru Boloş (n.r. – ministrul Finanţelor, Marcel Boloş) are un cuvânt de spus, pentru că, în fiecare lună, bugetul statului trebuie să susţină aceste plafonări, compensări. Discutăm, din datele pe care le am de la ANRE, de peste 4,5 milioane de gospodării care au plătit lunar pentru energia electrică cam 35-40 lei. Este o sumă, dar, totuşi, rezonabilă, în contextul inflaţiei, în contextul a tot ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă. Şi atunci, împreună cu ANRE, în primul rând, pentru că dânşii reglementează piaţa şi gândesc aceste scheme, şi cu celelalte autorităţi vom sta la masă şi vom vedea dacă o revizuire a schemei este necesară. Oricum, legislaţia prevede că ea, trimestrial, trebuie evaluată şi vedem în ce modalitate o putem continua. De la nivel european, mesajul pe care l-am primit este că până în martie 2024 putem continua cu această schemă”, a spus Sebastian Burduja.
Proiectele energetice necesită timp, bani și competență
Proiectele în domeniul energetic, şi mai ales în cel al energiei nucleare, sunt greu de dus la capăt, deoarece necesită timp, resurse, continuitate şi competenţă, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„Este greu să duci la bun sfârşit proiecte în domeniul energetic, cu atât mai mult în domeniul energiei nucleare, pentru că ele cer timp, cer resurse, cer continuitate, cer competenţă şi chiar excelenţă. Şi avem din plin aici, la Cernavodă, şi la nivel managerial, şi la nivel tehnic şi, cu siguranţă, depăşesc mandatul unor miniştri sau unor guverne. (…) Ceea ce astăzi am revăzut îmi confirmă faptul că avem cu ce să ne mândrim la nivel european şi mondial. Nu-i deloc puţin lucru că aceste unităţi româneşti sunt pe podiumul mondial între cele 440 de reactoare nucleare din întreaga lume, pe locul 1 şi, respectiv, pe locul 3. Deci, discutăm despre o tradiţie pe care România o are, discutăm despre excelenţă, discutăm despre inovare, pentru că, în paralel cu acest proiect important al Unităţilor 3 şi 4, discutăm de reactoarele modulare de mici dimensiuni, SMR-urile – şi România are ambiţia să fie prima ţară europeană cu un asemenea reactor modular de dimensiuni mici – şi, nu în ultimul rând, de proiectul Alfred, care este un demonstrator de generaţie 4, bazat pe plumb”, a spus Sebastian Burduja.
El a subliniat că, şi în calitate de ministru al Cercetării, a avut ca prioritate relaţia cu Republica Moldova şi au fost consemnate câteva premiere, precum spaţiul digital unic între România şi Republica Moldova, „în care mai degrabă România are de câştigat, pentru că Republica Moldova este mult în faţa noastră în ceea ce priveşte transformarea digitală”, acordurile tripartite între cele două guverne şi mari companii din domeniul IT, cum ar fi Amazon, Microsoft şi UiPath.
„Şi mă bucur acum să dăm şi noi ceva mai mult Republicii Moldova, pentru că, în sectorul energetic, România este un lider regional şi trebuie să rămână un lider regional. Dacă Federaţia Rusă a ales să folosească energia ca armă în războiul declanşat împotriva Ucrainei şi în războiul hibrid mai amplu, România poate răspunde ca factor de stabilitate pentru regiunea noastră şi, cu siguranţă, cu prioritate zero, în ceea ce îi priveşte pe fraţii noştri din Republica Moldova”, a punctat Burduja.
Ministrul Energiei a participat, la Cernavodă, la semnarea unui Memorandum de înţelegere între Nuclearelectrica şi Energocom, furnizorul de energie din Republica Moldova.
Sursa: Focus Energetic
