Mâinile de ajutor întinse de ţara noastră Republicii Moldova sunt tot mai consistente. Un domeniu strategic, al independenţei energetice, dovedeşte că cele două ţări au dus colaborarea la un alt nivel şi nu este vorba doar de “afaceri” atunci când un ministru din cabinetul Ciolacu vorbeşte cu mare însufleţire despre “fraţii noştrii” atunci când semnează un memorandum. Nuclearelectrica şi Energocom, furnizorul de energie al Republicii Moldova, au semnat, la Cernavodă, un Memorandum de Înţelegere (MoU) pentru a dezvolta cooperarea pe termen lung în sectorul energetic şi pentru a atinge obiective strategice comune. Obiectivul Memorandumului de Înţelegere este de a explora opţiunile pentru asigurarea livrării energiei din producţia viitoare a Nuclearelectrica din noile capacităţi care urmează să intre în exploatare comercială, în principal unităţile 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda, precum şi de a sprijini dezvoltarea capacităţilor şi competenţelor resurselor umane în domeniul energiei nucleare.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a vorbit despre buna relaţie bilaterală, dar şi despre dificultatea proiectelor din domeniul energetic: “Este greu să duci la bun sfârşit proiecte în domeniul energetic, cu atât mai mult în domeniul energiei nucleare, pentru că ele cer timp, cer resurse, cer continuitate, cer competenţă şi chiar excelenţă. Şi avem din plin aici, la Cernavodă, şi la nivel managerial şi la nivel tehnic şi, cu siguranţă, depăşesc mandatul unor miniştri sau unor guverne. (…) Ceea ce astăzi am revăzut îmi confirmă faptul că avem cu ce să ne mândrim la nivel european şi mondial. Nu-i deloc puţin lucru că aceste unităţi româneşti sunt pe podiumul mondial între cele 440 de reactoare nucleare din întreaga lume, pe locul 1 şi, respectiv, pe locul 3. Deci, discutăm despre o tradiţie pe care România o are, discutăm despre excelenţă, discutăm despre inovare, pentru că, în paralel cu acest proiect important al Unităţilor 3 şi 4, discutăm de reactoarele modulare de mici dimensiuni, SMR-urile – şi România are ambiţia să fie prima ţară europeană cu un asemenea reactor modular de dimensiuni mici – şi, nu în ultimul rând, de proiectul Alfred, care este un demonstrator de generaţie 4, bazat pe plumb”. Burduja a subliniat că, şi în calitate de ministru al Cercetării, a avut ca prioritate relaţia cu Republica Moldova şi au fost consemnate câteva premiere, precum spaţiul digital unic între România şi Republica Moldova, acordurile tripartite între cele două guverne şi mari companii din domeniul IT, cum ar fi Amazon, Microsoft şi UiPath: “Mă bucur acum să dăm şi noi ceva mai mult Republicii Moldova, pentru că, în sectorul energetic, România este un lider regional şi trebuie să rămână un lider regional. Dacă Federaţia Rusă a ales să folosească energia ca armă în războiul declanşat împotriva Ucrainei şi în războiul hibrid mai amplu, România poate răspunde ca factor de stabilitate pentru regiunea noastră şi cu siguranţă cu prioritate zero în ceea ce îi priveşte pe fraţii noştri din Republica Moldova”. Ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov a subliniat importanţa ajutorului primit de la Bucureşti: “Vreau să spun că în ultimul an şi jumătate noi am realizat chiar o transformare majoră în tot ce ţine de energie. Eu am spus-o şi risc să repet că, în mare parte, bătălia pentru securitatea energetică Republica Moldova a câştigat-o deja, inclusiv în mare parte datorită sprijinului internaţional de care am beneficiat, România fiind aici vârf de lance pe tot ce ţine şi de sprijinul politic, de infrastructură, de asistenţă tehnică. Vreau să vă spun că, în pofida faptului că am realizat chiar mari succese, la fel ca şi aici, avem mult de lucru, să explicăm şi să ajungem să ne mândrim, ca societate, cu succesele pe care le-am obţinut. Suntem şi în toiul unui război hibrid, dincolo de războiul militar pe care il duce Federaţia Rusă în Ucraina. Iar asta încearcă să lanseze în spaţiu informaţional, să torpileze în spaţiul informaţional absolut toţi pilonii de bază pe care ne-am construit noi acea diversificare a surselor de energie şi asigurare securităţii. Noi am avut o perioadă destul de dificilă, tumultoasă în tot ce ţine de transformările legate de asigurarea securităţii.(…) Acum suntem în etapa în care avem confortul să ne gândim la viitor. Avem confortul să judecăm în perspectivă de 20-30 de ani şi la orizontul de planificare despre care vorbim pentru proiecte de infrastructura mari. Sigur, şi până acum, prin Energocom, Republica Moldova a cumpărat energie electrică din România, inclusiv de la Nuclearelectrica, dar e cu totul altă etapă, este cu totul alt nivel să ne gândim la o colaborare şi investiţii comune în surse de generare. (…) Nu ne putem imagina un viitor energetic decarbonizat fără energie nucleară”. Ministrul moldovean a menţionat însă că Republica Moldova nu are nici potenţialul nici cunoştinţele pentru a face propriile proiecte nucleare, care ar putea dura zeci de ani, de aceea sprijinul din partea României reprezintă cea mai bună soluţie. Cosmin Ghiţă, director general Nuclearelectrica, a vorbit la rândul său despre prezent şi despre planurile de viitor: “Unităţile 3 şi 4 ale centralei nuclearoelectrice de la Cernavoda vor fi un pilon pentru sectorul energetic, atât al Romaniei, cât şi al Republicii Moldova, precum şi pentru decarbonizarea ţărilor. Prin punerea în funcţiune comercială a încă două reactoare CANDU şi prin proiectul reactoarelor modulare mici, Nuclearelectrica poate contribui cu energie curată la securitatea energetică a României şi, simultan, poate sprijini Republica Moldova şi alte ţări din regiune. În 2031, România va avea o capacitate instalată de energie nucleară de 3262 MW, rezultată din exploatarea Unităţilor 1 şi 2, din exploatarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavoda şi din exploatarea reactoarelor modulare mici, ceea ce reprezintă aproximativ 33% din cota de piaţă şi aproximativ 66% din totalul energiei curate produse în România. Împreună cu Energocom putem identifica, din timp, soluţii eficiente de sprijin, cu scopul comun de a atinge securitatea energetică, independenţa energetică şi protecţia consumatorilor din Moldova. De asemenea, suntem mândri să contribuim la dezvoltarea resurselor umane, deoarece dezvoltarea şi inovarea se bazează pe personal cu înaltă calificare”.
La nivel mondial, energia nucleară acoperă 10% din necesarul total de energie electrică şi se estimează că va creşte la aproximativ 17% în statele membre ale IEA. În Uniunea Europeană, inclusiv în Marea Britanie, energia nucleară generează 50% din energia electrică fără emisii de gaze cu efect de seră. Conform unui raport UNECE, energia nucleară a evitat 74 Gt de emisii de CO2 în ultimii 50 de ani. România şi-a stabilit obiective de decarbonizare foarte ambiţioase: reducerea emisiilor de GES cu 55% până în 2030; reducerea dependenţei de importuri de la 20,85% la 17,8% până în 2030; eliminarea a până la 4,59 GWe de energie pe bază de cărbune până în 2032 şi înlocuirea acesteia cu surse de energie curată. Proiectele de investiţii ale Nuclearelectrica sunt investiţii verzi şi vizează nu doar atingerea eficienţei energetice, ci mai ales securitatea energetică, independenţa energetică şi protecţia consumatorilor. Capacităţile de generare a energiei nucleare nu au emisii de CO2, sunt disponibile 24 de ore din 24, 7 zile din 7, au o dependenţă extrem de redusă de climă şi sunt sigure. Exploatarea unităţilor 1 şi 2 a evitat eliberarea a 205 milioane de tone de CO2 de la punerea în funcţiune. SN Nuclearelectrica SA are un rol major în susţinerea realizării obiectivelor României, contribuind totodată la securitatea energetică regională prin creşterea capacităţii de producţie de energie nucleară a României până în 2030, prin proiecte strategice de investiţii estimate la peste 12 miliarde de euro: Retehnologizarea Unităţii 1, punerea în funcţiune a Unităţilor 3 şi 4, dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici, în cooperare cu compania americană NuScale Power. Compania Naţională “Nuclearelectrica” SA este compania naţională românească producătoare de energie electrică, termică şi combustibil nuclear care funcţionează sub autoritatea Ministerului Energiei, statul român deţinând 82,49% din acţiuni, iar ceilalţi acţionari 17,50%, după listarea companiei la bursă în 2013.
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) are aprobate cereri de la furnizori pentru decontări în sumă de două miliarde lei, însă Ministerul Energiei nu are bani şi ar avea nevoie de un act normativ pentru a putea trage bani din taxa de solidaritate, a declarat ministrul Energiei. Sebastian Burduja a declarat: “M-am întâlnit cu asociaţiile de profil, cred că de cinci, şase ori în 3 săptămâni şi jumătate, 4 săptămâni. Deci m-am văzut constant cu ei, cât şi cu marii furnizori din sistemul energetic românesc. Am recepţionat acest mesaj (că sunt întârzieri cu efectuarea deconturilor). Sigur că Ministerul Energiei este de partea lor, pentru că noi ne dorim un sistem energetic sănătos, în care aceste companii să aibă fluxul financiar pentru a susţine zona de preţuri plafonate şi, sigur, compensările, pentru că ei practic le plătesc înainte consumatorului final. Deci acoperă aceste costuri ulterior, decontând după o validare la ANRE, de la Ministerul Energiei pentru consumatorii non-casnici, de la Ministerul Muncii pentru consumatorii casnici. În acest moment, noi avem solicitări aprobate de ANRE în valoare de 2 miliarde de lei, pe care Ministerul Energiei le-ar putea plăti mâine, dacă ar avea aceste surse bugetare în buget. Nu le avem şi încercăm împreună cu Ministerul de Finanţe şi cu Ministerul Muncii să găsim soluţia corectă pentru a putea plăti aceste sume de bani”.
El a subliniat că probabil sumele vor fi decontate din taxa de solidaritate aplicată profiturilor excepţionale pe care companiile din energie le-au înregistrat, însă acest lucru nu se poate face fără o intervenţie legislativă: “Asta înseamnă promovarea unui act normativ, probabil o ordonanţă de urgenţă, împreună cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii, prin care să putem trage aceşti bani din acest fond”. În ceea ce priveşte plafonarea preţurilor la energie, ministrul a precizat că mesajul Comisiei Europene a fost ca aceste măsuri să fie “mai bine ţintite”, sprijinul statului să meargă către acei consumatori cu adevărat vulnerabili şi că autorităţile vor analiza dacă este necesară o revizuire a schemei: “România şi-a asumat o schemă importantă, cu un efort bugetar important, şi aici domnul ministru Boloş (ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, n.r) are un cuvânt de spus, pentru că în fiecare lună bugetul statului trebuie să susţină aceste plafonări, compensări. Discutăm, din datele pe care le am de la ANRE, de peste 4,5 milioane de gospodării care au plătit lunar pentru energia electrică cam 35-40 lei. Este o sumă, dar totuşi rezonabilă în contextul inflaţiei, în contextul a tot ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă. Şi atunci, împreună cu ANRE, în primul rând, pentru că dânşii reglementează piaţa şi gândesc aceste scheme, şi cu celelalte autorităţi vom sta la masă şi vom vedea dacă o revizuire a schemei este necesară. Oricum, legislaţia prevede că ea trimestrial trebuie evaluată şi vedem în ce modalitate o putem continua. De la nivel european, mesajul pe care l-am primit este că până în martie 2024 putem continua cu această schemă”, a spus Sebastian Burduja. Ministerul Energiei a publicat proiectul de Lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, care se află în consultare publică timp de 30 de zile, acesta făcând parte din angajamentele instituţiei în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Orizontul de timp pentru finalizarea procesului în vederea aprobării proiectului de Lege privind exploatarea energiei eoliene offshore este septembrie-octombrie, a declarat Sebastian Burduja. Ministrul a semnalat că potenţialul eolian în largul Mării Negre “este colosal”, respectiv 75 de de gigawaţi, aproximativ un sfert fiind în centrale eoliene fixe şi restul plutitoare.
Sursa: Bursa.ro
