Directiva (UE) 2018/2001 pentru energie din surse regenerabile a fost emisă în 2009 cu scopul de a crește ponderea regenerabilelor în consumul final de energie electrică al UE. Pentru început, a fost prevăzută ținta ca 20% din consumul final de energie electrică să provină din surse regenerabile până în anul 2020. Ulterior, în 2018, ca urmare a necesității accelerării tranziției energetice, ținta de regenerabile a crescut la 32% până în 2030. De această dată, au fost introduse modificări ale actului, care prevedeau o adaptare mai serioasă a sectoarelor de transport, încălzire și răcire la tranziția energetică. Au fost introduse, de asemenea, prevederi menite să stimuleze investiții în regenerabile și să încurajeze dezvoltarea comunităților energetice și implicarea activă a utilizatorilor în piața de energie.
În acest an, ca urmare a necesității eliminării dependenței UE de combustibilii fosili proveniți din Rusia și a obiectivului de neutralitate în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră până în anul 2050, Comisia Europeană a propus majorarea țintei până la 42,5% energie din surse regenerabile până în anul 2030. Statele Membre sunt însă încurajate să vizeze o țintă de 45%. Parlamentul European a adoptat recent modificările aduse Directivei, urmând ca documentul să fie examinat de Consiliul European, iar, dacă va fi aprobat și de această instituție, amendamentele vor fi preluate în textul Directivei și vor intra în vigoare. În continuare, prezentăm principalele completări ale Parlamentului European la Directiva pentru energie din surse regenerabile.
Printre amendamentele propuse de Parlamentul European, există prevederi menite să încurajeze investițiile în surse regenerabile de energie prin creșterea predictibilității financiare și simplificarea procesului de primire a autorizațiilor. Astfel, conform prevederilor, Statele Membre vor trebui să stabilească zone de accelerare a surselor regenerabile de energie și zone dedicate dezvoltării rețelelor electrice și a capacităților de stocare. Proiectele de regenerabile încadrate în aceste zone se vor bucura de o simplificare a procesului de primire a avizelor de mediu. De asemenea, au fost introduse prevederi referitoare la organizarea și durata maximă a procesului de emitere a autorizației tehnice de racordare a centralelor de surse regenerabile, aceste aspecte fiind particularizate în funcție de zona de instalare. În ceea ce privește contractele de tipul PPA, au fost propuse măsuri pentru deblocarea acestora, dar și pentru extinderea conceptului pentru alte forme de energie din surse regenerabile, precum “renewables and heating power agreements”.
Este de remarcat poziția Parlamentului European, care susține o tranziție energetică condusă de mixul energetic specific fiecărei țări. Prin urmare, se încurajează utilizarea tuturor surselor de energie fără emisii de gaze cu efect de seră pentru îndeplinirea țintei de decarbonare a sectorului energetic.
Un accent important este pus pe cooperarea regională. Astfel, conform modificărilor aduse de Parlament, până în 2025, Statele Membre trebuie să dezvolte strategii de cooperare pentru realizarea a cel puțin 2 proiecte comune de surse regenerabile de energie. Mai mult, Statele Memebre trebuie să încheie acorduri între ele pentru a dezvolta proiecte de surse regenerabile în toate bazinele maritime din UE cu o capacitate totală de 300 GW în eolian off-shore până în 2050. Aceste aspecte reprezintă oportunități reale de utilizare a potențialului energetic al bazinelor din UE, iar planificarea spațiului maritim este un element deosebit de important pentru eficiența investiției și dezvoltarea acesteia în timp util.
În ceea ce privește utilizatorii finali, amendamentele aduse de Parlamentul European sunt menite să încurajeze participarea la flexibilizarea rețelei fie prin scheme de demand response, care să se se bazeze nu numai pe prețuri dinamice, ci și pe semnale legate de ponderea energiei electrice din surse regenerabile din totalul energiei utilizate, fie cu ajutorul capacităților de stocare (vehicle-to-grid sau acumulatori).
Nu în ultimul rând, au fost introduse prevederi referitoare la combustibilii regenerabili de origine ne-biologică. Conform amendamentelor introduse de Parlament, acești combustibili vor fi considerați în calculul consumului total de energie din surse regenerabile atât în țara în care sunt utilizați (în proporție de 70%), cât și în țara de proveniență (în proporție de 30%). De asemenea, până la 1 iulie 2028, Comisia Europeană trebuie să realizeze o analiză asupra modului de tratare a combustibililor regenerabili de origine ne-biologică, în condițiile în care aceștia reprezintă o importantă sursă energetică pentru sectoarele care încă funcționează cu combustibil gazos/lichid (industria chimică, transport greu etc.).
Prin urmare, salutăm inițiativele Parlamentului European de a încuraja utilizarea unui mix energetic echilibrat în scopul unei tranziții energetice sigure și echitabile, în conformitate cu specificul fiecărui Stat Membru, și de a stimula investițiile în dezvoltarea a noi proiecte de surse regenerabile prin măsuri de simplificare a proceselor administrative. Pe de altă parte, considerăm că prevederile Directivei se apleacă prea puțin asupra aspectului stocării energiei electrice. Fără introducerea unor ținte clare, obligatorii, de creștere a capacității de stocare, riscăm să punem în pericol funcționarea sistemului electroenergetic și, contrar intenției UE, să devenim și mai dependenți de combustibilii fosili ai Rusiei.
