Electrolizoarele care sunt utilizate la producerea de hidrogen vor trebui să fie conectate la o nouă producţie de energie electrică din surse regenerabile, pentru a stimula creşterea volumului de energie din aceste surse disponibil în reţea în comparaţie cu ceea ce există deja, se arată în normele propuse, ieri, de Comisia Europeană privind folosirea hidrogenului în domeniul energetic.
Comisia de la Bruxelles a propus adoptarea a două acte delegate necesare, în baza Directivei privind energia din surse regenerabile, acte fac parte dintr-un cadru amplu de reglementare al Uniunii Europene care vizează hidrogenul şi care include investiţii în infrastructura energetică şi norme privind ajutoarele de stat, precum şi obiective legislative vizând hidrogenul din surse regenerabile pentru sectorul industrial şi cel al transporturilor.
Noile documente normative stabilesc că toţi combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică (cunoscuţi şi sub denumirea de RFNBO – renewable fuels of non-biological origin) sunt produşi din energie electrică provenită din surse regenerabile. Cele două acte vor oferi investitorilor certitudine în materie de reglementare, în condiţiile în care UE urmăreşte să producă intern 10 milioane tone de hidrogen din surse regenerabile şi să importe 10 milioane tone de hidrogen din surse regenerabile, în conformitate cu planul REPowerEU.
Primul act delegat defineşte condiţiile în care hidrogenul, combustibilii pe bază de hidrogen sau alţi purtători de energie pot fi consideraţi ca fiind RFNBO. Actul clarifică principiul “adiţionalităţii” pentru hidrogen, prevăzut în Directiva UE privind energia din surse regenerabile.
În acest mod, producţia de hidrogen va sprijini decarbonizarea şi va completa eforturile de electrificare, evitând, în acelaşi timp, presiunea asupra generării de energie electrică. În timp ce cererea iniţială de energie electrică pentru producţia de hidrogen va fi neglijabilă, ea va creşte către 2030 odată cu introducerea pe scară largă a electrolizoarelor de capacitate mare. Comisia estimează că este necesară o cantitate de aproximativ 500 Terrawaţi oră (TWh) energie din surse regenerabile pentru a se realiza obiectivul ambiţios pentru 2030 stabilit în REPowerEU de a produce 10 milioane tone (Mt) de RFNBO, ceea ce echivalează cu 14% din consumul total de energie electrică al UE. Această ambiţie se reflectă în propunerea Comisiei de a creşte obiectivul pentru 2030 în ceea ce priveşte energia din surse regenerabile la 45 %.
Actul delegat stabileşte modalităţi diverse prin care producătorii pot demonstra că energia electrică din surse regenerabile utilizată pentru producţia de hidrogen respectă normele privind adiţionalitatea. În plus, el introduce criterii menite să asigure faptul că hidrogenul din surse regenerabile este produs numai atunci când şi acolo unde este disponibilă suficientă energie din surse regenerabile (cunoscută sub denumirea de corelaţie temporală şi geografică).
Pentru a ţine seama de angajamentele de investiţii existente şi pentru a permite sectorului să se adapteze la noul cadru, normele vor fi introduse treptat şi vor fi concepute astfel încât să devină mai stricte în timp. Mai precis, normele prevăd o fază de tranziţie a cerinţelor privind “adiţionalitatea” pentru proiectele vizând hidrogenul care vor începe să se deruleze înainte de 1 ianuarie 2028. Această perioadă de tranziţie corespunde perioadei în care electrolizoarele vor fi disponibile pe scară largă şi vor intra pe piaţă. În plus, producătorii de hidrogen vor fi în măsură să îşi coreleze cu o cadenţă lunară producţia lor de hidrogen cu energia lor din surse regenerabile contractată, până la 1 ianuarie 2030. Cu toate acestea, statele membre vor avea opţiunea de a introduce norme mai stricte privind corelarea temporală începând cu 1 iulie 2027.
Cerinţele vizând producţia de hidrogen din surse regenerabile se vor aplica atât producătorilor interni, cât şi producătorilor din ţări terţe care doresc să exporte hidrogen din surse regenerabile în UE pentru a fi luaţi în calcul în vederea atingerii obiectivelor UE privind energia din surse regenerabile. Un sistem de certificare bazat pe sisteme voluntare va asigura faptul că producătorii, fie din UE, fie din ţări terţe, vor putea demonstra într-un mod simplu şi uşor conformarea lor la cadrul UE şi vor putea comercializa hidrogenul din surse regenerabile în cadrul pieţei unice.
Al doilea act delegat prevede o metodologie de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă al RFNBOs. Metodologia ia în considerare emisiile de gaze cu efect de seră pe parcursul întregului ciclu de viaţă al combustibililor, inclusiv emisiile din amonte, emisiile asociate cu preluarea energiei electrice din reţea şi cele provenite din prelucrarea şi din transportul acestor combustibili la consumatorul final. Metodologia clarifică şi modul de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră aferente hidrogenului din surse regenerabile sau derivaţilor acestuia în cazul în care este coprodus într-o instalaţie care produce combustibili fosili.
Cele două acte delegate privind producţia de hidrogen vor fi transmise Parlamentului European şi Consiliului UE, care vor avea la dispoziţie două luni pentru a le examina şi pentru a accepta sau a respinge propunerile. La cererea lor, perioada de examinare poate fi prelungită cu două luni.
Amintim că în 2020, Comisia a adoptat o Strategie privind hidrogenul, care stabileşte o viziune pentru crearea unui ecosistem european al hidrogenului, de la cercetare şi inovare, la producţie şi infrastructură, precum şi pentru dezvoltarea de standarde şi pieţe internaţionale. Se estimează că hidrogenul va juca un rol major în decarbonizarea industriei şi a transportului cu vehicule grele în Europa şi la nivel mondial. Ca parte a pachetului “Fit for 55”, Comisia a introdus câteva stimulente pentru adoptarea sa, inclusiv obiective obligatorii pentru sectorul industriei şi al transporturilor.
Sursa: Bursa.ro