Atât Comisia Europeană, cât şi Banca Mondială au recomandat României renunţarea la plafoanele la preţul energiei, care normal ar trebui să dureze până în 2025.
Într-un interviu pentru Agerpres, ministrul Energiei Sebastian Burduja a spus: “Analizăm foarte bine problema, pentru că, atunci când a apărut criza energetică, Guvernul a reacţionat şi a trebuit să se adapteze foarte rapid condiţiilor de piaţă. Pe de o parte, să protejeze consumatorii vulnerabili, în special consumatorii casnici, să susţină mediul economic, pentru că în perioada post-pandemică erai dator să-ţi stimulezi economia, s-o relansezi, şi costurile cu energia electrică şi cu gazele sunt costuri importante în totalitate a costurilor unei companii private. Pe de altă parte, să prevenim anumite abuzuri şi practici cel puţin imorale, prin care anumite companii, de exemplu, aveau contracte la un preţ foarte bun, exportau acea energie electrică o reimportau la un preţ foarte mare şi veneau cu ea la compensare şi primeau bani de la statul român. Genul acesta de operaţiuni speculative au trebuit descurajate şi au fost, cred, şapte ordonanţe de urgenţă şi legile aferente de aprobare a acestor acte normative în Parlament, o serie de schimbări. Furnizorii au fost bulversaţi, consumatorii finali au fost şi ei afectaţi, pentru că este inevitabil să nu existe erori umane în procesarea tuturor acestor schimbări şi ne-am trezit şi cu facturi foarte mari, cu titluri de presă şi cu o nelinişte în piaţă pe care vrem cu orice preţ o evităm.
Deci, în acest moment, până în martie 2024, schema este valabilă din perspectiva Comisiei Europene. Pe legislaţia noastră, chiar până în primăvara anului 2025. Orice schimbare vom face, o vom face foarte transparent, aşezat, pentru că spre deosebire de anii anteriori, acum avem timp să gândim aceste lucruri. Şi am avut deja câteva întâlniri tehnice cu ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei n.r.), autoritatea este cea care gestionează piaţa şi acest subiect al schemei de compensare, plafonare. Şi în acelaşi timp, sigur, că avem şi o presiune pe bugetul de stat, care, dacă vreţi aşa, în mod egoist, sigur că e problema Ministerului de Finanţe, dar trebuie să ne gândim şi la aceste greutăţi şi la faptul că în continuare există restanţe pe care Ministerul de Finanţe, Statul român, Guvernul României le au către furnizorii de energie electrică şi de gaze. E vorba de miliarde de lei, aici, probabil minimum 4 miliarde de lei doar la Ministerul Energiei, plus o sumă similară la Ministerul Muncii, pentru că ei se ocupă de consumatorii casnici, noi ne ocupăm de consumatorii non-casnici. Şi atunci, având în vedere că preţurile în piaţă au scăzut, dacă este să ajustăm această schemă, o vom face într-un mod etapizat, transparent şi în consultare cu toate componentele lanţului”.
Referitor la propunerile Comisiei Europene şi ale Băncii Mondiale de acordarea de ajutoare ţintite către persoanele vulnerabile, Sebastian Burduja a spus: “Au fost introduse cardurile pentru energie, finanţate de MIPE pe cadrul financiar multianual 2014-2020. Sigur că acest cadru se închide la finalul acestui an. Regula ‘n plus trei’ este foarte strictă. Deci, până în decembrie, la finalul lunii, putem să mai tragem acei bani. Pe schema de plafonare-compensare ţintirea a fost aproximativă, pe baza consumului. S-a spus că, în cazul în care consumi sub 100 de kWh, atunci probabil eşti o gospodărie cu venituri mai mici şi ai acel plafon de 0,68 lei pe kWh. E adevărat, este o ţintire aproximativă şi noi căutăm soluţii cu Ministerul de Finanţe, cu Institutul Naţional de Statistică, cu ANAF, să identificăm mai bine consumatorii vulnerabili şi să direcţionăm mai mult sprijin către ei”.
Referitor la plata banilor către furnizori, Sebastian Burduja a spus: “Sunt întârzieri, sunt în continuare facturi de la finalul anului trecut pe care noi abia acum reuşim să le acoperim. Ministerul Finanţelor este cel responsabil să pună la dispoziţia Ministerului Energiei banii necesari pentru plata acestor compensări şi, sigur, Ministerul Muncii pentru consumatorii casnici. Din păcate, nu este doar datoria noastră şi noi nu putem să avem bani în buget decât prin alocări de la Ministerul Finanţelor. Acum ne străduim să găsim împreună cu ei şi cu Ministerul Muncii o formulă de Ordonanţă de Urgenţă. Ea a fost în primă lectură săptămâna trecută şi, de principiu, săptămâna asta va trece. Ea va permite să luăm sumele colectate în Fondul de solidaritate, din taxa de solidaritate, şi există un sold de 3,1 miliard de lei, şi să le folosim pentru compensare în integralitatea lor, nu limitat la un procent de 30% aşa cum prevedea cadrul normativ anterior.
Şi atunci vom putea să mai stingem din aceste restanţe pe care statul român le are, să recuperăm. Dar problema nu e rezolvată până la capăt, pentru că la ANRE mai sunt cereri în evaluare de peste 2 miliarde de lei. Noi avem actualmente la Ministerul Energiei vreo 2 miliarde de lei, deci se vor duce repede cele 3,1 miliarde de lei pe care reuşim să le luăm din acest fond de solidaritate şi Ministerul de Finanţe cu siguranţă va trebui să găsească soluţii. De altfel, noi, la rectificarea bugetară, am trimis deja faptul că solicităm încă vreo 2 miliarde de lei a ne fi alocate pentru a putea să onorăm şi restul facturilor care urmează să fie validate de ANRE”.
Sursa: Financial Intelligence
