Rentabilitatea medie anualizată a unui plasament în cele mai importante acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB) în urma unor oferte publice inițiale (IPO) este în jur de 16%, din care circa o treime reprezintă contribuția, fără efect de reinvestire, a fluxului de dividende de care investitorii au beneficiat de la listare spune Mihai Căruntu, vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
O explicație esențială a unui astfel de randament atractiv constă în faptul că, majoritatea companiilor care s-au listat prin oferte publice la București nu au trecut printr-o piață dură de scădere. Din această perspectivă, randamentul mediu anualizat de circa 10% asociat unei investiții în OMV Petrom în cei aproape 22 ani de la privatizarea cu OMV are o semnificație aparte. Mesajul ar fi că un randament nominal mediu anual efectiv pe termen lung între 10% și 15% pentru un coș de acțiuni reprezentative de la BVB se arată în mod realist accesibil și pentru următorii 10-20 ani, chiar și în condițiile incidenței (aproape) inevitabile a unei autentice piețe bursiere de scădere în această perioadă,
Prețul la care s-a executat o ofertă publică inițială (IPO) pe o piața de acțiuni reprezintă fără îndoială pentru compania respectivă un reper de evaluare cu semnificație pe termen lung. Aceasta este de fapt cea mai importantă tranzacție cu acțiunile unei companii și implicit prețul respectiv se constituie pentru investitorii de pe piețele de capital într-unul de referință pentru raportarea în timp a performanței acțiunii în cauză. Și, în funcție de dinamica rezultatelor financiare ale companiei, a evoluțiilor din sectorul respectiv și a dinamicii piețelor bursiere internaționale (incidența piețelor “bull” și/sau “bear”), prețurile acțiunilor unui emitent se pot îndepărta mai mult sau mai puțin de prețul de execuție al ofertei publice.
Desigur că pe termen lung, așteptările sunt ca prețul acțiunilor emise de o companie (și implicit capitalizarea acesteia) să crească raportat la prețul de IPO, urmând relativ sincronizat trendul profitabilității companiei. De altfel, profitul reprezintă principalul catalizator al creșterii valorii de piață a unei afaceri pe măsura trecerii timpului (tabelul I include IPO-urile cele mai importante derulate pe piața reglementată a BVB și performanța privind dinamica capitalizării companiilor de la listare până în prezent).
Calcul facil, semnificații majore
Exercițiul de calcul prezentat a presupus selectarea celor mai importante companii care au făcut obiectul unor IPO-uri pe piața reglementată a BVB și în legătură cu care au trecut mai mult de cinci ani de la închiderea ofertei publice, astfel încât să existe orizontul de timp minim pentru a putea fi obținut un rezultat rezonabil din punct de vedere statistic.
Astfel, pe lista scurtă au ajuns toate companiile cu capital majoritar de stat care au derulat cu succes oferte la BVB, și anume Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Electrica și Nuclearelectrica, precum și cele antreprenoriale importante care au lansat oferte publice inițiale până la incidența pandemiei COVID-19. În plus, am adăugat acestei selecții și pe OMV Petrom, cu toate că emitentul fanion al BVB nu s-a listat în urma unei oferte publice. Privatizarea producătorului de țiței și gaze în iulie 2004 s-a produs printr-o tranzacție de majorare a capitalului social. Iar cotația la care OMV a devenit acționar majoritar al Petrom este fără îndoială una de referință pe termen lung, asemenea prețului la care se execută o ofertă publică de vânzare prin care o companie devine publică.
Prima componentă a performanței investiției într-o acțiune se referă evident la variația prețului acesteia pentru intervalul de timp avut în vedere. Astfel, pentru fiecare companie de la BVB s-a considerat prețul de închidere de pe bursă de la data calculului și respectiv prețul la care s-a executat oferta publică (sau majorarea de capital în cazul Petrom). Aceasta reprezintă de fapt o rentabilitate potențială, potrivit asumpției că o acțiune achiziționată în cadrul perioadei de ofertă publică ar fi vândută la prețul de închidere din ședința de tranzacționare bursieră de referință pentru exercițiul de calcul. De remarcat că, dat fiind piața puternică de creștere, mai ales din ultimii ani (indicele BET este cu peste 160% mai sus față de ultimul minim din octombrie 2022), creșterea medie anuală a cotațiilor se arată atractivă sau foarte atractivă în cazul tuturor emitenților luați în calcul. Într-un astfel de context favorabil, MedLife se regăsește în postura detașată de vedetă a listărilor la BVB cu o creștere medie anualizată a prețului de tranzacționare a acțiunilor acestei societăți de peste 30%, având ca raportare prețul de execuție al IPO-ului.
A doua componentă a rentabilității investiției într-o acțiune se referă la cuantumul dividendelor generate de la listare și până în prezent, raportat la prețul de IPO (respectiv cel de privatizare în cazul Petrom). Astfel, pentru o bună parte dintre companiile care s-au listat prin oferte publice, observăm că nivelul randamentului obținut prin colectarea dividendelor de-a lungul timpului este semnificativ prin prisma contribuției la randamentul mediu anualizat al perioadei. Mai precis, acest aport se situează între 20% și 45% din randamentul total mediu anualizat pentru toți emitenții, cu excepția Digi și MedLife (compania de servicii medicale este de fapt singurul dintre emitenți care nu a distribuit niciodată dividende). În cazul OMV Petrom și Sphera, contribuția dividendelor s-a situat pe cel mai ridicat palier, respectiv peste 40% din randamentul total, în timp ce Romgaz s-a situat pe poziția a treia cu o pondere a dividendelor de peste 30%. Pentru marea majoritate a celorlalte acțiuni selectate se înregistrează un impact al distribuțiilor de dividende în intervalul 25-30% din randamentul total la care au avut acces investitorii.
Un detaliu foarte important se referă la faptul că, pentru simplitatea calculului, am luat în considerare dividendele brute la care au avut acces investitorii și nu am cuantificat impactul componentei de reinvestire a dividendelor încasate de-a lungul timpului. Efectul de compunere în timp al valorii dividendelor primite anual este însă semnificativ asupra randamentului mediu generat de fluxul de dividende colectat în urma deținerii unei acțiuni pe termen lung.
Statisticile documentează așteptările realiste pe termen lung
Prin însumarea componentei de câștig de capital și a celei de câștig din dividende, conform celui de-al II-lea tabel prezentat, ajungem la randamentul total accesibil unui investitor ce ar fi achiziționat acțiunile unei companii în cadrul ofertei publice inițiale pentru a le vinde la data de referință a acestui exercițiu de calcul. Prin anualizarea randamentului total în baza intervalului de timp care a trecut de la listare (respectiv privatizare în cazul Petrom), obținem referințe de randament mediu anualizat între circa 6,5% în cazul Sphera și circa 30% în cazul MedLife.
Prin ponderarea randamentului mediu anualizat asociat fiecărei acțiuni selectate, cu capitalizarea free-float-ului respectivului emitent, am ajuns la un randament mediu anualizat de circa 16%, fără a considera un efect semnificativ de reinvestire al dividendelor încasate de-a lungul timpului. Un astfel de reper poate fi considerat o referință puternică în ceea ce privește performanța unui plasament în acțiunile cu gradul de risc cel mai scăzut listate la BVB.
Ca atare, ratele de rentabilitate țintite de investitori în cazul companiilor care operează în România cu dimensiune sensibil mai redusă, profil de risc mai ridicat și nelistate este de așteptat să fie corespunzător mai mari, fiind justificată solicitarea unui premium față de o rentabilitate medie în jur de 16%. Calculul are astfel valențe practice concrete pentru investitorii și analiștii care urmăresc să-și fundamenteze cât mai realist nivelul costului capitalului propriu utilizat în cadrul modelelor lor financiare. Costul capitalului propriu este în fapt un cost de oportunitate și are semnificația nivelului rentabilității așteptate de investitori în acord cu riscul asumat, așa cum este acesta perceput în mod subiectiv de un investitor sau altul.
Pe de altă parte, se cuvine remarcat înregistrarea unei rentabilități anualizate ridicate de circa 10% pentru acțiunile OMV Petrom, unde calculul are în vedere cel mai lung orizont investițional dintre companiile selectate (și anume un număr de peste 21,5 ani care au trecut de la privatizarea acestei companii). Această perioadă “prinde” și criza financiară din 2008-2009, când acțiunile au suferit o piață dură de scădere. Și din acest punct de vedere, ținând seama și de importanța emitentului pentru BVB, există argumente ca OMV Petrom să fie considerată o referință autentică de randament mediu potențial pentru bursa din București pe termen foarte lung. Nu trebuie să omitem că, în cazul incidenței unei piețe de scădere, cum inevitabil se întâmplă la intervale lungi de timp, randamentele medii anualizate prezentate în cel de-al doilea tabel se pot ajusta semnificativ.
Dar, desigur, nu ar fi posibilă în principiu o ajustare dramatică, în sensul că un randament mediu anualizat între 10% și 15% pentru un coș de acțiuni principale de la BVB se arată realist ca reper de performanță potențială pentru bursa din București pentru următoarele una-două decade.
Sursă: Energynomics
