Cuprinse de entuziasm în faţa perspectivei îngenuncherii şi pedepsirii Rusiei pentru invadarea Ucrainei, autorităţile europene şi americane proclamau, cu doar câteva luni în urmă, că există soluţii pentru înlocuirea importurilor de petrol şi gaze din Rusia.
Nenumărate petroliere şi vapoare cu gaze lichefiate ar fi gata să transporte aceste resurse energetice inclusiv din Statele Unite, pe lângă importurile din Orientul Mijlociu, iar astfel s-ar fi ajuns, într-un timp relativ scurt, la independenţa energetică faţă de Moscova.
Nu mai conta că Europa nu făcea decât să schimbe o dependenţă pe alta şi la costuri mult mai mari.
La doar câteva luni diferenţă, realitatea este cu totul alta. Autorităţile europene, inclusiv cele germane, au realizat că nu există nici suficiente terminale de gaze în Europa, nici suficiente mijloace de transport şi nici suficienţi “parteneri” care să livreze gazele şi petrolul.
Dacă eşecul negocierilor dintre Germania şi Qatar era oarecum de aşteptat, având în vedere condiţiile preliminare impuse de statul din Golful Persic, referitoare la contracte pe termen lung, care să permită recuperarea investiţiilor necesare pentru mărirea capacităţii de producţie, “loviturile” cel mai dureroase au venit din Statele Unite şi Canada.
Canadienii produc gaze în vestul ţării şi ar fi nevoie de o conductă de mii de kilometri pentru a duce gazele în est, unde nu există suficiente staţii de lichefiere şi nici terminale de transport. Iar guvernul condus de premierul Trudeau doreşte oricum să renunţe la gazele naturale, care vor fi înlocuite de hidrogen.
Aceasta a fost propunerea şi pentru oficialii germani, care ar trebui să aibă doar puţină răbdare până în 2025, când vor începe să curgă valurile de hidrogen verde din Canada către Europa.
În condiţiile în care este tot mai evident că Europa are nevoie de un val de miracole pentru evitarea unui dezastru economic şi umanitar, autorităţile americane şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la criza energetică din Europa, după cum a scris recent Bloomberg, de parcă această criză nu a fost determinată de deciziile autorităţilor europene sub presiunea venită de la Washington.
“Potenţialul deficit de energie din Europa rămâne în atenţia noastră şi ne vom concentra asupra soluţiilor alături de partenerii şi aliaţii noştri”, a declarat John Kirby, purtător de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate din SUA.
Din păcate, “dorinţa” autorităţilor americane de a ajuta Europa este dependentă de existenţa unei producţii excedentare de petrol şi gaze care să poată fi trimisă peste Ocean.
Pe de altă parte, producătorii din Statele Unite sunt gata să furnizeze cantităţi mari de petrol şi gaze către Europa, în condiţiile în care diferenţialul de preţ asigură profituri mult mai mari. Această decizie de afaceri nu este, însă, pe placul Casei Albe, care se teme de o explozie a preţurilor pe plan intern şi apariţia unor deficite de aprovizionare.
Soluţia găsită de membrii administraţiei Biden a fost, se pare, “convingerea” prin ameninţări la adresa producătorilor, după cum se arată într-un articol recent din Wall Street Journal.
Cel mai important cotidian financiar din America foloseşte termenul “bullying” în titlul articolului semnat de conducerea editorială, “The Energy Secretary bullies U.S. companies to reduce fuel exports”.
Conform definiţiei, “bullying-ul este o forma de comportament agresiv, în care cineva agresează, hărţuieşte, persecută sau intimidează în mod intenţionat şi repetat o altă persoană”.
WSJ scrie că Secretarul Energiei, Jennifer Granholm, a trimis o scrisoare principalelor companii de rafinare în care le cere să limiteze exporturile.
“Având în vedere nivelul istoric al exporturilor de produse rafinate, vă îndemn din nou să vă concentraţi pe termen scurt asupra constituirii de stocuri în Statele Unite, mai degrabă decât să vindeţi stocurile curente şi să creşteţi în continuare exporturile”, se subliniază în scrisoarea obţinută de WSJ.
“Sperăm că această nevoie va fi abordată în mod proactiv de companii”, mai scrie Secretarul Energiei, iar “dacă nu acesta va fi cazul, atunci Administraţia va lua în considerare noi cerinţe şi alte măsuri de urgenţă”.
Sursă: Bursa.ro
