Romgaz își diversifică activitatea, prin preluarea activelor funcționale ale combinatului Azomureș, într-o tranzacție de aproximativ 69 milioane euro, sumă care va fi achitată integral la finalizarea operațiunii. Operațiunea este structurată ca transfer al unei afaceri funcționale (TOGC – Transfer of Going Concern) și include active corporale și necorporale, contracte comerciale, autorizații, stocuri și preluarea personalului necesar continuării activității de producție. Contractul prevede un preț de 46,46 milioane euro, la care se adaugă până la 49,8 milioane lei pentru materii prime și consumabile și până la 68,78 milioane lei pentru costurile de menținere a activității până la finalizarea tranzacției.
Conducerea Romgaz cere aprobarea acționarilor, în ședința programată pentru începutul lunii iulie, pentru achiziția tuturor activelor ce concură la activitatea de producție a AZOMUREȘ și preluarea contractelor și a angajaților necesari continuării activității combinatului.
La capacitate maximă, platforma Azomureș ar putea acoperi aproximativ 90% din necesarul național de îngrășăminte, cu o producție anuală de circa 650.000 de tone de amoniac, 410.000 de tone de uree, 630.000 de tone de nitrat de amoniu și peste 500.000 de tone de îngrășăminte complexe.
Argumentele conducerii Romgaz în favoarea tranzacției se bazează pe potențialul de integrare a gazului natural în produse cu valoare adăugată superioară, însă compania recunoaște că proiectul vine la pachet cu provocări operaționale, investiționale și de reglementare considerabile. Referatul prezentat acționarilor detaliază atât oportunitățile, cât și riscurile preluării Azomnureș de către Romgaz. Beneficii strategice. Conducerea Romgaz argumentează că integrarea Azomureș poate securiza o cerere internă importantă pentru gazele naturale produse de companie, în special în perspectiva creșterii producției odată cu dezvoltarea proiectului offshore din Neptun Deep. Totodată, compania apreciază că operațiunea poate funcționa ca un „hedge natural” împotriva volatilității prețului gazului. În perioadele cu prețuri reduse la gaze, costul materiei prime pentru producția de îngrășăminte scade, ceea ce poate susține profitabilitatea segmentului industrial. Din perspectivă națională, Romgaz consideră că menținerea unei capacități interne de producție a îngrășămintelor are relevanță strategică pentru securitatea alimentară, reducerea dependenței de importuri și creșterea rezilienței economice. Riscuri asumate. În referatul menționat, se avertizează însă că beneficiile sunt însoțite de riscuri semnificative.
O parte importantă a instalațiilor Azomureș a fost construită între 1968 și 1981, iar necesarul de investiții pentru modernizare și tranziție verde este estimat la aproximativ 478 milioane euro până în 2031. Romgaz atrage atenția și asupra riscului de oportunitate al utilizării interne a gazului. În anumite condiții de piață, valoarea economică obținută din vânzarea directă a gazului ar putea depăși profitul realizat prin transformarea acestuia în îngrășăminte. Compania va fi expusă, de asemenea, la volatilitatea pieței îngrășămintelor și la ciclurile agriculturii, influențate de prețurile cerealelor, condițiile meteorologice, nivelul subvențiilor și concurența importurilor. Un alt risc major este cel de mediu. Integrarea Azomureș va conduce la creșterea amprentei de carbon a grupului Romgaz și la costuri suplimentare legate de certificatele europene de emisii. În consecință, strategia de decarbonare a companiei va trebui revizuită pentru a include noua activitate industrială.
Potrivit conducerii Romgaz, preluarea activelor Azomureș trebuie privită dincolo de criteriile unei investiții financiare clasice. Compania apreciază că tranzacția are o justificare strategică solidă prin integrarea pe lanțul valoric al gazului, susținerea industriei naționale și consolidarea securității alimentare a României. În același timp, succesul proiectului va depinde de capacitatea Romgaz de a gestiona investițiile necesare, costurile de mediu, competitivitatea producției europene de îngrășăminte și echilibrul economic dintre valorificarea gazului ca materie primă și comercializarea acestuia pe piață. Romgaz își diversifică activitatea, prin preluarea activelor funcționale ale combinatului Azomureș, într-o tranzacție de aproximativ 69 milioane euro, sumă care va fi achitată integral la finalizarea operațiunii. Operațiunea este structurată ca transfer al unei afaceri funcționale (TOGC – Transfer of Going Concern) și include active corporale și necorporale, contracte comerciale, autorizații, stocuri și preluarea personalului necesar continuării activității de producție. Contractul prevede un preț de 46,46 milioane euro, la care se adaugă până la 49,8 milioane lei pentru materii prime și consumabile și până la 68,78 milioane lei pentru costurile de menținere a activității până la finalizarea tranzacției.
Conducerea Romgaz cere aprobarea acționarilor, în ședința programată pentru începutul lunii iulie, pentru achiziția tuturor activelor ce concură la activitatea de producție a AZOMUREȘ și preluarea contractelor și a angajaților necesari continuării activității combinatului. La capacitate maximă, platforma Azomureș ar putea acoperi aproximativ 90% din necesarul național de îngrășăminte, cu o producție anuală de circa 650.000 de tone de amoniac, 410.000 de tone de uree, 630.000 de tone de nitrat de amoniu și peste 500.000 de tone de îngrășăminte complexe. Argumentele conducerii Romgaz în favoarea tranzacției se bazează pe potențialul de integrare a gazului natural în produse cu valoare adăugată superioară, însă compania recunoaște că proiectul vine la pachet cu provocări operaționale, investiționale și de reglementare considerabile. Referatul prezentat acționarilor detaliază atât oportunitățile, cât și riscurile preluării Azomnureș de către Romgaz. Beneficii strategice.
Conducerea Romgaz argumentează că integrarea Azomureș poate securiza o cerere internă importantă pentru gazele naturale produse de companie, în special în perspectiva creșterii producției odată cu dezvoltarea proiectului offshore din Neptun Deep. Totodată, compania apreciază că operațiunea poate funcționa ca un „hedge natural” împotriva volatilității prețului gazului. În perioadele cu prețuri reduse la gaze, costul materiei prime pentru producția de îngrășăminte scade, ceea ce poate susține profitabilitatea segmentului industrial. Din perspectivă națională, Romgaz consideră că menținerea unei capacități interne de producție a îngrășămintelor are relevanță strategică pentru securitatea alimentară, reducerea dependenței de importuri și creșterea rezilienței economice. Riscuri asumate. În referatul menționat, se avertizează însă că beneficiile sunt însoțite de riscuri semnificative.
O parte importantă a instalațiilor Azomureș a fost construită între 1968 și 1981, iar necesarul de investiții pentru modernizare și tranziție verde este estimat la aproximativ 478 milioane euro până în 2031. Romgaz atrage atenția și asupra riscului de oportunitate al utilizării interne a gazului. În anumite condiții de piață, valoarea economică obținută din vânzarea directă a gazului ar putea depăși profitul realizat prin transformarea acestuia în îngrășăminte.
Compania va fi expusă, de asemenea, la volatilitatea pieței îngrășămintelor și la ciclurile agriculturii, influențate de prețurile cerealelor, condițiile meteorologice, nivelul subvențiilor și concurența importurilor. Un alt risc major este cel de mediu. Integrarea Azomureș va conduce la creșterea amprentei de carbon a grupului Romgaz și la costuri suplimentare legate de certificatele europene de emisii. În consecință, strategia de decarbonare a companiei va trebui revizuită pentru a include noua activitate industrială. Potrivit conducerii Romgaz, preluarea activelor Azomureș trebuie privită dincolo de criteriile unei investiții financiare clasice.
Compania apreciază că tranzacția are o justificare strategică solidă prin integrarea pe lanțul valoric al gazului, susținerea industriei naționale și consolidarea securității alimentare a României. În același timp, succesul proiectului va depinde de capacitatea Romgaz de a gestiona investițiile necesare, costurile de mediu, competitivitatea producției europene de îngrășăminte și echilibrul economic dintre valorificarea gazului ca materie primă și comercializarea acestuia pe piață.
Sursă: InvesTenergy
