Sep 5, 2022

Ce măsuri de urgență ar putea lua Comisia Europeană în criza prețurilor la energie electrică

Miniştrii energiei din ţările Uniunii Europene vor participa la o la reuniunea extraordinară convocată la Bruxelles în 9 septembrie. Comisia Europeană ar urma să pună pe masa un set de măsuri, iar informațiile despre el au început să circule. 

În esență, Comisia ar urma să urmărească trei direcții. Prima se referă la încurajarea reducerii consumului de energie electrică, mai ales în perioadele de vârfuri de consum și în cele cu prețuri mari, putând fi stabilit și un mecanism financiar prin care cei care își reduc consumul au avantaje financiare. Al doilea se referă la intervenții pentru limitarea efectelor prețului marginal, care este dat de centralele pe gaze, prin impunerea unor plafoane de preț/venit pentru celelalte tehnologii de producere a energiei electrice. Al treilea urmărește să elaboreze un cadru european pentru sprijinirea consumatorilor, reglementarea unor prețuri sub cost nefiind interzisă, chiar dacă se apreciază că măsura ar fi mai puțin benefică.

Iată cum arată aceste măsuri în draftul consultat de noi, cu mențiunea că posibilitatea impunerii unui plafon de preț la gaze, care a fost enunțată inclusiv de președintele Comisiei Europene, nu apare în text:

Pachetul de măsuri propus se bazează pe o examinare și o analiză a diferitelor tipuri de intervenții pe piață și măsuri care sunt în prezent discutate între părțile interesate și factorii de decizie.

Aceste intervenții variază de la suspendarea totală a piețelor angro europene, impunerea unor plafoane absolute de preț asupra prețului energiei electrice, extinderea măsurii aplicate în prezent în Peninsula Iberică, extinderea măsurii aplicate în prezent în Grecia, o subvenție pentru neutralizarea efectului prețului certificatului de carbon asupra prețurilor energiei electrice, până la intervenții obligatorii în prețurile cu amănuntul.

Pe baza acestei analize, majoritatea acestor opțiuni nu ar fi potrivite, deoarece ar duce la o creștere a cererii de energie electrică și gaze și ar implica un risc pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică.

Luând în considerare acești factori, considerăm că pachetul propus de intervenții pe piață ar trebui să conțină trei componente interdependente:

a) Prima componentă s-ar inspira din reducerea obligatorie a cererii de gaze prevăzută în Planul UE „Economisiți gazul pentru o iarnă sigură” și s-ar concentra pe realizarea unui reduceri similare a cererii și în ceea ce privește energia electrică.

b) Al doilea tip de intervenție ar introduce o limită de preț pentru tehnologiile inframarginale de generare a energiei electrice (vom detalia mai jos), care au costuri de exploatare mai mici decât centralele pe gaz, cu scopul de a face ca rentabilitatea comercială a acestor tehnologii să fie independentă de prețul marginal al energiei electrice.

c) O plafonare a prețului inframarginal ar oferi statelor membre resurse financiare pentru finanțarea intervențiilor pe prețurile cu amănuntul. În acest sens, pachetul ar oferi o mai mare siguranță juridică pentru eforturile statelor membre de a proteja anumite tipuri de consumatori de impactul prețurilor ridicate la energie electrică prin intermediul tarifelor reglementate.

Efectul dorit poate fi atins doar printr-o combinație a acestor componente, unde reducerea cererii ajută la atenuarea presiunii prețurilor, iar veniturile din plafonul inframarginal ajută la finanțarea intervențiilor pentru consumatori

  1. Reducerea coordonată a cererii

Această măsură vizează o reducere coordonată a cererii de energie electrică din UE. Obiectivul principal este reducerea consumului general, precum și a consumului în orele de vârf și scăderea prețurilor de închidere de pe piețele de energie electrică. O astfel de reducere a cererii ar avea, de asemenea, efecte pozitive în ceea ce privește menținerea securității aprovizionării. Măsura de reducere a cererii de energie electrică poate fi concepută astfel încât să nu submineze obiectivele UE de electrificare (de exemplu pompe de căldură, vehicule electrice), care este esențială pentru a reduce dependența UE de combustibilii fosili și pentru a asigura autonomia strategică pe termen lung a Europei, deoarece aceasta duce la limitarea efectelor acestei crize energetice și prevenirea viitoarei crize energetice.

Principalele instrumente care vor fi utilizate pentru a obține această reducere a cererii ar putea fi similare cu licitațiile de reducere a cererii, implementate de unele state membre în sectorul gazelor: statele membre ar solicita anumitor categorii de consumatori (de exemplu, consumatori industriali sau consumatori cu amănuntul agregați) să depună oferte pentru valoarea compensației financiare de care ar avea nevoie pentru a reduce consumul în circumstanțe prestabilite.

Licitațiile ar fi pentru o anumită cantitate de energie electrică și ar determina cel mai mic preț pentru reducerea consumului cu acea sumă. În ceea ce privește consumatorii finali (de exemplu, gospodăriile), reducerea cererii ar putea fi stimulată prin remunerarea consumatorilor pentru reducerea consumului lor (lunar, anual). Această abordare ar permite, de asemenea, vizarea consumatorilor care nu au instalate contoare inteligente sau dispozitive de flexibilitate.

Spre deosebire de situația de la gaze, nu ar fi suficientă o reducere a consumului cu o anumită cantitate, în total. Prețul energiei electrice variază semnificativ de-a lungul zilei, și pot alterna perioadele de penurie cu cele de supraproducție. Pentru a obține efectul de reducere a prețurilor preconizat, reducerea cererii ar trebui, prin urmare, să intervină în special în situațiile în care electricitatea este limitată și prețurile sunt ridicate. Desigur, acest lucru nu exclude faptul că reducerile permanente ale consumului de energie electrică prin măsuri structurale de îmbunătățire a eficienței energetice pot fi încurajate sau solicitate în unele cazuri. Multe state membre au introdus recent măsuri care vor reduce consumul general de energie electrică, nu numai în orele de vârf.

Măsurile de compensare ar putea fi legate la fel de bine de îmbunătățiri structurale ale eficienței energetice și de scheme de obligații de economisire a energiei, activate prin tehnologii inteligente și echipamente, servicii sau procese industriale mai eficiente din punct de vedere energetic, în conformitate cu obiectivele generale de eficiență energetică Fit for 55.

În cele din urmă, așa cum se menționează în Comunicarea UE „Economisiți energie”, economiile semnificative de energie determinate de alegerile voluntare ale consumatorilor sunt importante și pot fi realizate relativ rapid. O reducere a cererii prin licitații are un cost pentru bugetele publice, deoarece necesită compensare. Amploarea acestor costuri depinde de amploarea reducerii cererii în cauză și de cât de des este activată. Cu toate acestea, acest cost pentru bugetul public nu ar fi neapărat mai mare decât costul intervenției pe prețuri pe partea de oferiă și, în același timp, ar fi aliniat cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale UE și cu obiectivul politic de stimulare a “demand-side response”.

Efectele reducerii cererii asupra prețurilor angro la energie electrică vor fi foarte dependente de bugetul utilizat pentru astfel de scheme. Pentru a elimina în întregime efectul asupra prețului generat de centralele electrice pe gaze la o anumită oră, reducerea cererii ar trebui să compenseze exact cât produc atunci centralele pe gaz respective.

  1. Plafon de preț pentru tehnologiile inframarginale

Această măsură ar funcționa prin stabilirea unui plafon de preț special pentru tehnologiile inframarginale (mai ieftine) Implementarea poate fi fie obligatorie pentru toate statele membre, fie opțională. Plafonarea ar putea fi cel mai ușor aplicat pe piața pentru ziua următoare.

Această măsură urmărește reducerea impactului pe care prețul marginal, adesea cel al centralelor electrice pe gaz, îl are asupra veniturilor altor producători de energie electrică, cu costuri mai mici, cum ar fi majoritatea surselor regenerabile, nuclearul și lignitul (denumite inframarginale). Limitarea veniturilor pentru producătorii cu tehnologii inframarginale  ar duce la beneficii financiare suplimentare pentru statele membre. Producătorii ar fi obligați să împartă veniturile rezultate cu consumatorii de energie electrică, cu efect în reducerea facturilor la electricitate. Prin urmare, această măsură ar putea fi funcționa în paralul cu cea a reducerii cererii, dacă statele membre utilizează veniturile rezultate pentru a stimula consumatorii să facă acest lucru.

Introducerea unui astfel de plafon nu ar fi compatibilă cu schemele de supraimpozitare a  profiturilor excepționale, care ar trebui eliminate.

Volumul veniturilor colectate de statele membre este depinde de cât este de mare producția energie electrică generată de tehnologiile inframarginale. Sumele pot va varia în funcție de mixul energetic și de cum sunt concepute schemele de sprijin pentru regenerabile din fiecare stat membru.

3.Măsuri de sprijin pentru consumatori

Unul dintre principalele avantaje ale plafonării veniturilor producătorilor cu tehnologii inframarginale menționate mai sus ar fi să ofere statelor membre venituri suplimentare pentru finanțarea măsurilor care țintesc direct consumatorii pe care statele vor să-i sprijine (sprijin direct, tarife reglementate, reduceri de taxe).

Pentru a asista statele membre în elaborarea unor astfel de măsuri, Comisia a clarificat deja ce se poate face la nivel național și, de asemenea, a clarificat și că nu se va opune unei reglementări de prețuri cu durată limitată, care să se refere și la IMM-uri, atât pentru electricitate, cât și pentru gaze.

Acest lucru excede într-o oarecare măsură formularea din Directiva energiei electrice. În același timp, mai puțin de jumătate dintre statele membre folosesc tarifele reglementate într-o oarecare măsură, în timp ce sprijinul direct rămâne instrumentul cel mai utilizat în UE pentru a sprijini gospodăriile, inclusiv pe cele mai vulnerabile, în criza actuală.

Toate statele membre iau măsuri de sprijin a consumatorilor finali în contextul actual și nu există dovezi că reglementarea prețurilor este mai eficientă decât sprijinul direct, dimpotrivă.

Acest lucru ar trebui combinat cu o prevedere prin care actorii de pe piață care trebuie să vândă electricitatea sub cost să primească o compensație adecvată și că toți actorii sunt la fel de capabil să ofere astfel de tarife reglementate clienților lor și să primească compensația corespunzătoare.

Reglementarea prețurilor cu amănuntul rămâne o măsură de politică intervenționistă care riscă să denatureze piețele cu amănuntul liberalizate, în timp ce sprijinul direct rămâne utilizat pe scară largă și este mai ușor de administrat. În plus, introducerea tarifelor cu amănuntul sub cost este costisitoare pentru statele membre.

Sursă: E-nergia

Acest website respectă legislația românească în vigoare pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.