Cel mai recent raport al Transelectrica arată că balanța import-export din primul semestru al anului s-a echilibrat semnificativ. Față de anii anteriori există trei resurse suplimentare care modifică ecuația: capacitatea regenerabilă în creștere, aproape 3,9 GW instalați la prosumatori și aproape 1 GW de baterii capabile să valorifice mai eficient producția variabilă.
Prosumatorii reduc energia solicitată din rețea, iar bateriile mută producția în timp. Efectul lor cumulat poate elibera energie din producția centralizată pentru piață și poate reduce importurile din orele deficitare.
Datele Transelectrica descriu un sistem electroenergetic național (SEN) aflat într-o transformare dificilă, nu unul aproape de colaps. Producția netă de energie a crescut cu 7%, consumul intern net a rămas aproape neschimbat, iar diferența dintre importurile și exporturile fizice s-a redus puternic față de aceeași perioadă din 2025. În paralel, regenerabilele, prosumatorii și stocarea capătă o greutate suficientă pentru a modifica structura sistemului și, în anumite condiții, pentru a readuce România spre poziția de exportator net de electricitate.
Raportul semestrial publicat de Transelectrica, cea mai directă sursă pentru funcționarea SEN, arată că în ianuarie-iunie 2026 consumul intern net a scăzut cu numai 0,1%, în timp ce producția netă a crescut cu 7%. Schimburile fizice transfrontaliere de export au avansat cu 52%, iar cele de import cu doar 0,4%.
Deficitul fizic extern s-a redus de la circa 2,5 TWh la sub 0,8 TWh
Evoluția balanței fizice este poate cel mai relevant indicator.
În S1 2025, România a înregistrat aproximativ 5,75 TWh fluxuri fizice de import și 3,28 TWh de export. În S1 2026, importurile au ajuns la 5,77 TWh, în timp ce exporturile au urcat la 4,98 TWh.
Rezultă, prin calcul, că deficitul fizic net s-a redus de la aproximativ 2,47 TWh la 0,79 TWh, adică cu circa 68% într-un singur an.
Diferența este importantă. România nu a redevenit încă exportator net în prima jumătate a anului, dar nici nu se află în situația unei dependențe externe în creștere. Din contră, balanța fizică s-a apropiat semnificativ de echilibru.
Datele comerciale merg în aceeași direcție, chiar dacă nu trebuie confundate cu fluxurile fizice. Transelectrica raportează pentru primul semestru o scădere cu 10% a schimburilor comerciale de import și o creștere cu 11% a celor de export.
Producția a crescut într-un an în care consumul a rămas practic constant
Balanța mai bună nu este rezultatul unei comprimări masive a cererii.
Consumul intern net a fost de aproximativ 26,4 TWh în S1 2026, față de 26,5 TWh în perioada similară din 2025. În același interval, producția netă internă a crescut de la aproximativ 24 TWh la 25,6 TWh. Diferența dintre cele două evoluții explică mare parte din apropierea balanței externe de echilibru.
Lunile individuale arată un profil mai nuanțat. Consumul a scăzut față de anul precedent cu valori cuprinse între 0,91% în martie și 4,04% în mai, dar a crescut cu 6,29% în ianuarie, lună cu temperaturi sensibil mai scăzute decât în 2025.
Cu alte cuvinte, stagnarea consumului semestrial nu poate fi redusă la o singură explicație și nu schimbă constatarea principală: producția a avansat mai repede decât cererea.
Mixul de producție se mută spre hidro și regenerabile
Schimbarea cea mai vizibilă din primul semestru s-a produs în structura producției. Față de primul interval din 2025, producția din surse regenerabile a crescut cu 20%, iar cea hidro cu 18%. Producția termo a scăzut cu 5%, iar cea nucleară cu 12%.
Hidroenergia a devenit principala componentă a producției nete în S1 2026, cu o pondere de 29%. Termocentralele au avut 28%, regenerabilele 21%, iar nuclearul 16%.
Structura trebuie privită cu o precauție importantă. Hidraulicitatea este volatilă, iar Transelectrica notează că evoluția din 2026 a fost foarte diferită între primul și al doilea trimestru. Un semestru favorabil hidro nu constituie o garanție pentru perioadele următoare, mai ales atunci când sunt dominate de secetă, cum vedem în iulie și august, cu impact major asupra producției Nuclearelectrica.
Creșterea capacităților regenerabile este aici pe termen lung
La 1 iulie 2026, SEN avea 3.185 MW eolian, 3.840 MW fotovoltaic și 136 MW biomasă. Puterea brută instalată totală ajunsese la 19.733 MW.
Graficul Transelectrica indică aproximativ 7.162 MW instalați în regenerabile în S1 2026, față de 5.657 MW cu un an înainte, o creștere de circa 1,5 GW.
Creșterea are loc în paralel cu reducerea capacității termo. Puterea instalată în centralele pe surse termo a coborât de la 5.490 MW la 4.469 MW, cu aproximativ 19%.
Un element tot mai greu de ignorat este producția descentralizată. Transelectrica raportează o putere instalată la prosumatori de 3.897 MW la 1 iunie 2026.
Dimensiunea este deja comparabilă cu cea a unor categorii tradiționale de producție din SEN. Efectul prosumatorilor nu se vede însă întotdeauna direct în statisticile clasice de consum și producție, deoarece o parte din electricitate este consumată local.
Raportul Transelectrica marchează chiar o schimbare metodologică relevantă: pentru lunile mai și iunie 2026, energia netă produsă include cantitățile provizorii introduse în rețea de prosumatori.
Bateriile reduc deja vulnerabilitatea
Un alt element nou este stocarea. La 1 iulie 2026, instalațiile de stocare însumau 924,43 MW putere și 1.762,50 MWh capacitate de stocare, potrivit Transelectrica. Contribuția lor poate deveni decisivă într-un sistem cu tot mai mult solar și eolian: mutarea energiei din orele cu excedent spre orele cu deficit, reducerea nevoii de import în anumite intervale, participarea la echilibrare și limitarea situațiilor în care producția regenerabilă disponibilă nu poate fi valorificată eficient.
Cifrele invocate nu pot acoperi și nu trebuie să ascundă problemele structurale ale sectorului românesc de electricitate. România continuă să aibă nevoie de investiții în producție controlabilă, rețele, capacități de echilibrare și stocare. Ele pun însă într-o perspectivă diferită afirmațiile despre o degradare generalizată și catastrofală a sistemului.
Mai multă flexibilitate cere însă și piețe mai flexibile
Noua structură a SEN va fi valorificată mai rapid pe măsură ce piețele de energie se adaptează unui sistem în care producția solară variază puternic în cursul zilei, prosumatorii pot deveni simultan consumatori și producători, iar bateriile pot reacționa în minute la diferențele dintre ofertă și cerere. Sunt necesare produse cu granularitate mai mare, acces efectiv al stocării și agregatorilor la toate piețele relevante, semnale de preț care să remunereze flexibilitatea și reguli care să permită consumatorilor să răspundă la variațiile de preț. Direcția este deja stabilită la nivel european inclusiv prin RED III, Directiva (UE) 2023/2413, care urmărește accelerarea integrării regenerabilelor și o mai bună integrare a sistemului energetic.
România se află încă în procesul de transpunere completă a noilor reguli, după ce Comisia Europeană a deschis în 2025 o procedură de infringement pentru necomunicarea transpunerii integrale până la termenul din 21 mai 2025.
Sursă: Energynomics
