Comisia pentru industrii și servicii din cadrul Parlamentului României, împreună cu Asociația Producătorilor de Energie Electrică – HENRO au organizat dezbaterea “Piața națională de energie în contextul european și mondial”, pentru a contura principalele direcții de dezvoltare a sectorului energetic românesc în sensul atingerii țintelor climatice aferente pachetului Fit for 55.
La eveniment au participat atât exponenți ai mediului legislativ, ai Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei, precum și reprezentanții companiilor de producție, transport, distribuție, operatorii pieței de energie electrică și gaze naturale din România și alte asociații.
În cadrul evenimentului, discuțiile s-au concentrat pe proiectele de linii electrice care urmăresc integrarea în rețea a viitoarelor capacități de producție, off shore wind și unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și pe definirea unei direcții de dezvoltare a sectorului energetic, în ansamblul său, în care descentralizarea și flexibilitatea reprezintă pilonii principali. De asemenea, reprezentanții industriei și-au expus temerile legate de urmările mecanismului de compensare ce este valabil până la 1 aprilie 2023 și au venit cu soluții practice pentru reducerea acestor riscuri.
Astfel, a fost estimat că, până în anul 2030, capacitatea care va putea fi integrată suplimentar în Dobrogea va fi de 2.000 MW, prin construirea unor linii electrice care vor permite preluarea puterii de la noile surse de producție: linia Cernavodă – Stâlpu, linia Butinaș – Smârdan și linia electrică în cablu la tensiune continuă de la Constanța la Arad.
În altă ordine de idei, s-a discutat despre producția de hidrogen pe care UE ar trebui să o aibă la nivelul anului 2030 pentru a atinge țintele Fit for 55 – 20 milioane tone H2/an. În prezent, Europa are 3.000 MW instalați în electrolizoare. Până în 2030, ar trebui să avem 300.000 MW. Pentru acestea, ar trebui să dezvoltăm producția de electrolizoare și să reconsiderăm producția de panouri fotovoltaice la nivelul UE.
O altă problemă pusă în discuție s-a referit la creșterea capacității de producție a unor instalații, fără majorarea capacității de racord, referitor la proiectele hibrid (fotovoltaice integrate în parcuri eoliene sau stocarea energiei electrice). S-a afirmat că va fi amendat regulamentul de racordare în vederea clarificării acestui aspect.
Nu în ultimul rând, parlamentarii au făcut cunoscută activitatea din grupurile de lucru ale Comisiei pentru industrii și servicii: grupul de lucru pentru legislația utilizării hidrogenului și cel pentru legislația off shore wind, pentru care se estimează că până la finalul acestei luni vor avea loc consultări cu reprezentanții din sector.
Asociația HENRO, înființată în anul 2021, reprezintă cei mai importanți producători de energie electrică din România, respectiv Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz și Complexul Energetic Oltenia. Membrii HENRO dețin capacități de producție totalizând 11.300 MW, reprezentând 60% din puterea instalată la nivel național și au o cotă de piață de peste 65% din energia electrică livrată în sistemul energetic național, la nivelul anului 2021. Asociația are ca obiective principale susținerea unei poziții comune a membrilor în ceea ce privește politicile energetice, promovarea dezvoltarii pieței locale, stimularea investițiilor, a competiției și a transparenței.