Sep 14, 2022

Conferința internatională GREEN IS THE NEW DIGITAL

DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL împreună cu REVISTA COMUNICATII MOBILE şi TELECOMTV.RO au organizat Conferinţa internaţională „GREEN IS THE NEW DIGITAL” dedicată convergenţei dintre tendinţele Green, Carbon Zero şi Sustenabilitate cu cele ale industriei ICT, alături de celelalte verticale de piaţă influenţate de fenomenul Transformării Digitale: Agricultură, Energie, Economie, Transporturi, Producţia industrială, Administraţie, Sănătate, Financiar-Bancar şi Utilităţi.
În cadrul Conferinței s-au abordat tematici precum:

  • GREEN & DIGITAL TRANSFORMATION – CUM POATE ICT SĂ ACCELEREZE TRANZIŢIA VERDE?
  • CONSTRUIREA UNOR INFRASTRUCTURI ICT ECOLOGICE
  • ACCELERAREA UTILIZĂRII SURSELOR REGENERABILE
  • DEZVOLTAREA INDUSTRIILOR EFICIENTE ENERGETIC ȘI CU EMISII SCĂZUTE DE CARBON
  • CARE ESTE ȘANSA ROMÂNIEI ÎN CURSA TEHNOLOGIILOR VERZI ÎNTR-O EUROPĂ A FRICŢIUNILOR?
  • O NOUĂ PARADIGMĂ PENTRU TRANSFORMAREA INDUSTRIALĂ – INDUSTRY 5.0
  • PROVOCAREA ECONOMIEI CIRCULARE – ÎN PREZENT, DOAR 8,6% DIN ECONOMIA LUMII ESTE CIRCULARĂ
  • GREEN ICT FOR A SUSTAINABLE FUTURE – SURSELE REGENERABILE DEVIN NORMA –
  • INOVAŢIE DIGITALĂ ÎN CONSUMUL DE ENERGIE
  • DIGITALIZARE. DECARBONIZARE. DEZVOLTARE GREEN
  • CUM CREŞTEM EFICIENŢA ENERGETICĂ A INFRASTRUCTURII DIGITALE?
  • CUM CONSTRUIM SITE-URI VERZI?
  • INOVAŢIE ÎN DATA CENTERE: MATERIALE, COMPONENTE, ARHITECTURĂ
  • CARE SUNT MARII JUCĂTORI DIN ROMÂNIA IMPLICAŢI ÎN TEHNOLOGII FOTOVOLTAICE?
  • EU GREEN DEAL – 8 ARII TEMATICE
  • INDUSTRII VIZATE DE ALIANŢA GREEN TECH: CLIMĂ, ENERGIE, AGRICULTURĂ, INDUSTRIE, MEDIU, TRANSPORT
  • FINANŢARE ŞI DEZVOLTARE REGIONALĂ, CERCETARE ŞI INOVARE
  • INOVAȚIE ÎN TEHNOLOGII DIGITALE PENTRU A SPRIJINI DEZVOLTAREA ECOLOGICĂ

Au participat în calitate de speakeri:

Svetlana GOMBOŞ Director General Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
Mihaela TOADER Preşedinte/County Manager – Consiliul Judeţean Ilfov Asociaţia Măgurele Science Park
Valentin Veron TOMA Cercetător Senior Academia Română
Daniela DĂRĂBAN Director Executiv ACUE – Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie
Adrian BOROTEA Vicepreşedinte Asociaţia Română pentru Energie Eoliană
Elena GASPAR ION Preşedinte Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor
Silvia VLĂSCEANU Director Executiv HENRO – Asociația Producătorilor de Energie Electrică
Mihai VERŞESCU Secretar General PATRES – Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România
Simona POPOVICI HR Executive Director Group Renault Romania
Andrei BOTIŞ Preşedinte Romania Green Building Council
Călin Radu VILT Consilier World Energy Council
Theodor LIVINSCHI Vicepreședinte Asociaţia Companiilor Consumatoare de Energie din România
Cristina DEAC Consultant Digital Green
Tiberiu GINDU Director Executiv ANISP – Asociaţia Națională a Internet Service Provider-ilor din România
Roxana ONEA Redactor şef Revista COMUNICAŢII Mobile
Ion VACIU Preşedinte – Organizator şi moderator conferinţă DIGITAL TRANSFORMATION COUNCIL

 Peste 300 de profesioniști, decidenţi şi lideri care s-au înscris  la Conferinţa „GREEN is the NEW DIGITAL” din 9 septembrie, rezervându-şi locul în audienţă.

Conform celor declarate de către Silvia VLĂSCEANU Director Executiv – HENRO – Asociația Producătorilor de Energie Electrică trecerea sectorului energetic prin transformarea digitală este lentă, dacă ne raportăm la dinamica sectorului telecom, care s-a mișcat foarte rapid.

„Sectorul energetic este unul dintre sectoarele care a trecut aproape cel mai abrupt prin transformarea digitală. Dacă ne raportăm la dinamica sectorului telecom, care s-a mișcat foarte rapid, trecerea sectorului energetic prin transformarea digitală a fost lentă.

Membrii asociației noastre acoperă 75-80% din producția de energie electrică a României și asigură stabilitatea sistemului energetic național.

Apariția bursei de energie, după anul 2000, a condus la semnarea primelor contracte bursiere și în timp numărul acestora a crescut, fiind realizate aproape instant în prezent, ca urmare a transformării digitale.

Chiar dacă avem multe tranzacții și mulți participanți, asta nu înseamnă că avem o concurență perfectă. Sectorul energetic a fost reorganizat după anul 2000 în România de așa manieră încât este foarte greu să vorbim de o concurență reală între un producător de energie electrică din surse fosile, cum ar fi cărbune, și un producător de energie eoliană. Sunt diferențe majore prin modul în care se produce energia, tehnologia utilizată și caracteristicile tehnice ale fiecărui proces tehnologic.

În legătură cu creșterea prețului la energie și rolul statului în creșterea acestuia, dat fiind că deține pachete majoritare la companiile producătoare de energie electrică, pe bursă se încheie contracte pe termen mediu și lung, dar și pentru a doua zi.

Producătorii de stat au vândut încă de anul trecut, și există statistici în aceste sens, între 80% și 82% din producția de energie electrică prin contracte la termene. În prezent, prețul mediu la contractele la termen este de 580 lei/MWh. În 2021, prețul mediu a fost sub 300 lei/MWh.

Prețul mediu pentru livrările din 2023 se situează în jurul cifrei de 800 lei/MWh.

În discuțiile premergătoare întâlnirii de astăzi (vineri, 09.09.2022) de la Comisia Europeană s-a vehiculat prețul de 200 lei/MWh. Nu știu dacă va intra în dezbatere. Cert este că multe state au remarcat aceeași tendință de creștere pe piețe spot și profitul excepțional făcut de firmele din regenerabile, deși tehnologiile în sine și modul în care se produce energie ar trebui să mențină prețul la un nivel accesibil astfel încât să nu fie denaturate prețurile pe piețele en-gros.

Trebuie urmărit dacă va avea loc decuplarea energiei din gaze naturale de energia din alte surse, respectiv tranzacționarea energiei electrice din gaze naturale pe o bursă separată, dacă acest proces este fezabil și cum va fi implementat.

Fiecare membru al asociației pe care o reprezint are o strategie de dezvoltare privind viitorul verde și energii verzi, mai ales că gazele naturale și energia nucleară au fost introduse în taxonomia europeană.

Introducerea energiei nucleare în taxonomia europeană a avut loc înainte de declanșarea actualei crize energetice și este un lucru bun, pentru că emisiile acestui tip de energie sunt mult mai reduse comparativ cu altele, iar gazul natural trebuie să rămână un combustibil de tranziție, mai ales în perioada pe care o traversăm.

Comparativ cu anul 1990, consumul de energie electrică a scăzut în România, de la 68-70 TWh/an la 55 TWh/an. Practic, consumul s-a redus cu 15-20%, motivul principal fiind scăderea consumului în zona industrială. A crescut ponderea consumului casnic, 14-15 TWh/an, și asta e bine. A rămas relativ constant consumul propriu tehnologic. Marii consumatori au o pondere redusă, 7 TWh/an. Restul consumului revine serviciilor, IMM-urilor.”

CONFERINŢA LIVE – Intervenţia dnei. Silvia Vlăsceanu (min 02:25:33)

 

Acest website respectă legislația românească în vigoare pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.