România are șansa rară de a combina securitatea energetică, decarbonizarea și dezvoltarea economică, însă pentru aceasta are nevoie de decizie, infrastructură, politici publice coerente și o mai bună valorificare a resurselor proprii. Acesta a fost mesajul transmis de Cristina Prună, deputat și vicepreședinte al Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, în cadrul Energy Strategy Summit 2026, organizat de Energynomics.
În intervenția sa, Cristina Prună a subliniat că tranziția energetică nu mai poate fi privită ca o temă strict tehnică. Discuțiile despre capacități instalate, rețele, conducte sau megawați sunt astăzi direct legate de securitate, competitivitate economică și reziliență.
„Energia electrică devine resursa energetică centrală a economiei moderne”, a arătat Cristina Prună, în contextul în care tensiunile geopolitice, inclusiv cele din Orientul Mijlociu, readuc în prim-plan vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare și riscurile asociate dependenței de regiuni instabile.
Diversificare și mai puțină birocrație
Potrivit Cristinei Prună, România trebuie să își consolideze și să își diversifice mixul de producție de energie. Nu există o soluție unică pentru tranziția energetică, ci o combinație de surse, capacități interne, infrastructură de transport și distribuție, stocare și utilizare inteligentă a resurselor.
Ea a remarcat existența mai multor proiecte regenerabile și de stocare aflate în construcție, dar a atras atenția asupra nevoii de debirocratizare. În Parlament se află în circuit proiecte legislative care urmăresc simplificarea și accelerarea procedurilor de autorizare înainte de începerea proiectelor.
Cristina Prună a menționat și blocajele care apar la momentul punerii în funcțiune a noilor capacități. În acest sens, ANRE trebuie să acționeze mai ferm pentru simplificarea procedurilor și să colaboreze cu Transelectrica și cu ceilalți actori relevanți din sector.
O problemă majoră rămâne finanțarea investițiilor în rețele. Viitorul European Grids Package ar putea aduce unele răspunsuri, însă România trebuie să trateze regenerabilele nu ca pe o simplă obligație bifată, ci ca pe o necesitate strategică.
Nuclearul, pilon de stabilitate și securitate pe termen lung
Cristina Prună a amintit că, după o perioadă lungă de așteptare, există termene mai clare pentru proiectele nucleare ale României: retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă și construcția Reactoarelor 3 și 4. Aceste investiții sunt realizate de o companie de stat, ceea ce presupune responsabilitate sporită în livrarea proiectelor „on time and on budget”. Parteneriatele României cu parteneri canadieni și americani pot contribui la avansarea acestor proiecte strategice.
Energia nucleară rămâne, în viziunea sa, o componentă esențială a viitorului energetic al României, prin producția stabilă, emisiile reduse și contribuția la securitatea energetică pe termen lung.
Avantaj industrial folosind gazul din Marea Neagră
Un punct central al intervenției a fost rolul gazului natural, în special al producției viitoare din Marea Neagră. Odată cu începerea producției din Neptun Deep, estimată pentru 2027, România poate intra într-o nouă etapă energetică, cu posibilitatea de a-și dubla producția de gaze și de a-și consolida rolul regional.
Întrebarea esențială, a subliniat Cristina Prună, este ce va face România cu acest avantaj. Gazul nu trebuie doar ars sau exportat ca materie primă, ci folosit pentru a genera valoare adăugată în economia românească. „Adevărata miză este să îl folosim pentru valorificare superioară în economia românească, în special în industria chimică și petrochimică”, a transmis deputata.
Ea a arătat că gazul românesc poate susține lanțuri de valoare, investiții, exporturi și locuri de muncă bine plătite. Agricultura românească are, de asemenea, nevoie de această resursă, inclusiv prin producția de îngrășăminte.
Facilități fiscale pentru valorificarea superioară a gazului
Cristina Prună a făcut referire la proiectul de lege pe care l-a inițiat în acest an, cu susținere transpartinică, pentru încurajarea valorificării superioare a gazului natural în industria românească. Proiectul prevede facilități fiscale pe o perioadă de cinci ani și a fost adoptat recent de Senat, intrând apoi în procedură parlamentară la Camera Deputaților.
În viziunea sa, aceasta este diferența dintre o țară care doar extrage resurse și una care reușește să le transforme în dezvoltare economică. România riscă să rateze o șansă istorică dacă se limitează la exportul de materie primă sau la consumul imediat al gazului.
Prin politici publice inteligente, gazul din Marea Neagră poate deveni un avantaj industrial major, cu impact asupra competitivității economiei românești.
Energy Strategy Summit 2026 a fost organizat de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri: Elektra Renewable Support, 4P Renewables, ABB, Alive Capital, Atmoce, Baringa, BCR, Big Store, Capalo AI, CBRE Romania, Distribuție Energie Electrică România, Eastship, Distributie Oltenia parte din Evryo, Eaton Electric, Electrica Furnizare, Electroalfa, Electroprecizia, EnergoBit, Enery, Enexus, Eurowind, Evryo, Exim Banca Romaneasca, Hagag Energy, KStar, LONGi, MBK Power Energy, MET Romania Energy, Monsson Trading, Nextpower, OX2, Romgaz, Schraubram, Sigenergy, Softenerg WEBUS 4 ENERGY, Solar Today, Sunotec, TBEA, Think Blu Solution, Transelectrica, Waldevar Energy, WTW Romania. Coffee Break Partner Enerta. Lanyard Partner Monsson Operation. Beverage Partner Aqua Carpatica, Alexandrion. Digital Partner Imsol. Partener pentru mobilitate BlackCab.
Sursă: Energynomics
