“De când Engie este în România, am făcut tot posibilul să asigurăm continuitatea în furnizare pentru clienții noștri, am fost responsabili. Impreună cu tot sectorul, cu autoritățile, am reușit să facem față provocărilor de anul trecut legate de siguranța în aprovizionare, am depozitat mult gaz. Ca idee, am avut peste 9 TWh de gaz natural în depozitele din țară înainte de începerea iernii acesteia, mai mult ca niciodată. Acest fapt are și o implicație financiară importantă: când depozitezi volume mai mari, la prețuri foarte mari, acest lucru atârnă greu în balanța financiară a companiei”, a spus Eric Stab, la Zf Power Summit.
Stab spune că există câteva premise favorabile de la care plecăm când vorbim despre aprovizionarea ci gaze pentru iarna viitoare.
“Pentru iarna viitoare vom păstra același scenariu: vom continua sa ne mobilizăm. Am avut noroc și cu temperaturile din această iarnă, de aceea volumele de gaz din depozite din februarie 2023, raportat la cele din aceeasi lună a anilor anteriori, sunt la un nivel destul de ridicat în România și în Europa.
Acest lucru ne va ajuta sa gestionăm iarna viitoare, pentru că vom ieși din această iarnă cu depozitele relativ pline, ceea ce va diminua presiunea de a cumpara gaz natural pentru a le umple. În plus, există și obiectivul european de a umple depozitele la 90% din capacitate înainte de 1 noiembrie. Deși este un efort financiar important, vom face tot ce este necesar pentru a contribui la îndeplinirea acestui obiectiv.
Europa s-a mobilizat pentru a securiza noi surse de gaz natural, de exemplu în Germania, unde s-au inaugurat 3 terminale LNG plutitoare, iar alte 3 sunt în curs de realizare până la final de 2023. Şi alte țări le construiesc, printre care și Franța. Toate acestea vor contribui la înlocuirea gazului rusesc, care va fi prezent numai în anumite țări și în volume limitate”, a spus șeful Engie.
Totuși, cum gazele au fost scumpe, compania a trebuit să mobilizeze resurse financiare importante în contextul în care a trebuit să prefinanțeze schema de sprijin decisă de Guvern, prin plafonarea prețurilor la clienții finali.
“A fost nevoie să cumpărăm anumite volume la finalul lunii august 2022, când prețurile au ajuns la apogeu: 240 euro/ MWh, un preț pe care eu, în 31 de ani de carieră în acest sector, nu l-am mai întâlnit”, a afirmat Stab.
“Situația a fost dificilă în România, au fost ingrijorări mai ales în ceea ce privește măsurile luate de autorități pentru a proteja consumatorii, într-un moment fără precedent, când protejarea acestora era necesară. Important este și ce soluții sunt aplicate. Iar în România, schema de suport a fost pre-finanțată de furnizori. În contextul în care prețurile au ajuns la niveluri nemaiintâlnite, de până la 240-250 de euro per MWh, cu toții ne intrebam ce se va întâmpla cu sectorul energetic. Însă, prețurile au scăzut, autoritățile au înțeles că și furnizorii trebuie ajutați și protejați, mai ales în contextul unei crize în ceea ce privește siguranța în aprovizionare. Furnizorii au nevoie de consumatori, dar și clienții au nevoie de furnizori. Dacă furnizorii nu pot face față acestor condiții vitrege de piață, întreg sectorul se expune unor riscuri majore.(…) De la începutul implementării schemei de suport, din noiembrie 2021, avem de recuperat 2,8 miliarde RON. Din aceștia am recuperat 1,9 miliarde și mai avem 900 de milioane Ron de recuperat. Sumele sunt în continuă creștere, ca urmare a schemelor de suport implementate”, a mai spus șeful Engie.
Grupul de companii ENGIE Romania activează în următoarele domenii de activitate: distribuţie şi furnizare de gaze naturale, producție din surse regenerabile și furnizare de energie electrică, precum și soluții verzi și servicii tehnice pentru instalaţii de gaze naturale şi centrale termice. ENGIE Romania şi filialele sale deservesc un portofoliu de 2 milioane de clienţi, operează o reţea de distribuţie de circa 22.000 km, deţin o capacitate de producție din surse verzi de 120 MW şi au 4.200 de angajaţi.
Sursa: E-nergia
