De la criza petrolului din 1973 la SMR-urile din 2026 — istoria se repetă. De data aceasta, să nu ratăm momentul (Cosmin Ghiţă)
Autor: Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica
Salut semnalele pozitive transmise recent de UE și AIEA privind dezvoltarea energiei nucleare în Europa, precum și prezența Ministrului Energiei al României la acest dialog. Aceste mesaje contează — mai ales acum.
În octombrie 1973, războiul de Yom Kippur a declanșat primul șoc petrolier. Prețul barilului a explodat. Occidentul s-a trezit vulnerabil, dependent energetic de regiuni instabile. Răspunsul a fost îndrăzneț: Franța a lansat programul Messmer, SUA au accelerat construcția de reactoare, iar România — cu o viziune strategică remarcabilă pentru acea epocă — a demarat programul nuclear de la Cernavodă un an mai tarziu.
Flota nucleară pe care o operăm astăzi în Europa și în lume este, în mare parte, copilul acelei crize. Astăzi, geopolitica, atât prin prisma evoluțiilor din Orientul Mijlociu, a situației din Ucraina, a pandemiei COVID din 2020 ne transmite același semnale: diversificare, reziliență, autonomie strategică. Costul energiei electrice produse din surse regenerabile a scăzut spectaculos în 20 de ani, dar cu un efort considerabil: mii de proiecte și subvenții generoase.
Aplicând aceeași logică la nuclear — construcție la scară, subvenții inteligente, industrializare locală — putem reduce costurile cu un factor similar. Dar cu beneficii imposibil de replicat: producție continuă 24/7, amprentă minimă, independență de lanțuri externe, locuri de muncă înalt calificate și securitate energetică. Curba de învățare nu funcționează prin declarații. Funcționează prin construcție.
De aceea, România trebuie să continue acum demersurile administrative deja începute: Accelerarea procedurilor administrative pentru proiectele nucleare. Scheme de sprijin ca investiție strategică, nu doar ca o simpla subvenție. Angajament politic pe termen lung, peste ciclurile electorale. Capitalul uman este miza reală. Inginerii și tehnicienii din cărbune, petrol și gaze pot trece rapid în nuclear. Este o oportunitate unică de reconversie și reindustrializare — dacă o fructificăm.
Suntem printre cele mai avansate țări din UE în relansarea industriei sale de energie nucleară. Avem expertiză, infrastructură, parteneri și proiecte în derulare și în pregătire. Avem avantajul. Nu avem voie să îl irosim. Semnalele europene sunt încurajatoare. Acum e rândul nostru să transformăm declarațiile în acțiune. Un plan nuclear bine construit nu înseamnă doar megawați. Înseamnă politică industrială, politică umană și securitate energetică, integrate într-o viziune coerentă. România a demonstrat în 1974 că poate gândi strategic. E timpul să o facem din nou — și de ce nu, mai bine.
Sursă: Financial Intelligence
