Desfășurarea procesului legislativ la nivelul UE
Inițiativa legislativă
La nivelul UE, procesul legislativ debutează cu inițiativa legislativă, care este lansată de Comisia Europeană, singura instituție europeană care are dreptul să emită inițiative legislative. Cu toate acestea, Comisia Europeană poate propune acte legislative la inițiativa sa, la cererea altor instituții europene sau la cererea unui număr de cel puțin 1 milion de cetățeni din Uniunea Europeană.
Prima examinare
După ce Comisia Europeană a emis inițiativa legislativă, aceasta trebuie analizată, mai întâi, de Parlamentul European, apoi, de Consiliul European. Acest proces de analiză, împreună cu pozițiile celor două instituții, constituie prima examinare a actului legislativ.
Parlamentul European este primul care consultă inițiativa. Acesta o poate adopta în forma propusă de Comisia Europeană sau poate introduce amendamente.
Ulterior, Consiliul European examinează forma adoptată de Parlament, pe care o poate aproba, caz în care inițiativa legislativă este adoptată, sau poate introduce amendamente (doar) la textul propus de Parlamentul European, caz în care propunerea legislativă se întoarce la Parlament pentru a doua examinare.
Desigur, există căi prin care instituțiile pot colabora între ele pentru a grăbi procesul legislativ. Spre exemplu, Consiliul European poate transmite Parlamentului European, înainte ca acesta din urmă să ia o decizie, o abordare generală (general approach) asupra actului, pentru a face cunoscută poziția sa și pentru a evita intrarea în cea de-a doua etapă de examinare. De asemenea, cele trei instituții, Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul European, pot organiza întâlniri comune (trialoguri), pentru a stabili o abordare comună asupra inițiativei legislative.
Pentru prima examinare a propunerii legislative, nu există niciun termen limită impus pentru adoptare.
A doua examinare
La a doua examinare, Parlamentul European analizează amendamentele Consiliului European și, în urma analizei, poate aproba inițiativa, caz în care aceasta este adoptată, o poate respinge, caz în care inițiativa este respinsă și tot procesul se încheie, sau poate propune modificări la amendamentele Consiliului, caz în care actul se reîntoarce la acesta.
Consiliul European examinează amendamentele Parlamentului, pe care le poate aproba în întregime, iar inițiativa este adoptată, sau pe care le poate respinge, urmând a fi sesizat Comitetul de Conciliere.
În cazul acestei etape de examinare, termenul limită de adoptare a unei decizii, pentru ambele instituții, este de 3 luni, cu posibilitatea extinderii pâna la 4 luni.
Concilierea
Comitetul de Conciliere este sesizat în cazul în care Consiliul European nu aprobă toate amendamentele Parlamentului European. Acest comitet este format dintr-un număr egal de membri din Parlament și din Consiliu și are ca scop realizarea unei forme de compromis, cu care să fie de acord ambele instituții.
În cazul în care Comitetul de Conciliere nu reușește să găsească o formă acceptabilă pentru ambele instituții, inițiativa legislativă este respinsă și procesul se încheie. Dacă se ajunge la un numitor comun, actul este înaintat în etapa a treia de examinare.
Comitetul de Conciliere trebuie să fie convocat în maxim 6 săptămâni de la respingerea Consiliului European, cu posibilitatea prelungirii termenului până la 8 săptămâni, iar, apoi, textul comun trebuie adoptat în maxim 6 săptămâni.
A treia examinare
În ultima etapă de examinare, Parlamentul poate respinge actul, caz în care procedura se încheie, sau îl poate aproba, caz în care procedura continuă cu examinarea Consiliului European. Analog, Consiliul poate respinge inițiativa, iar procesul se încheie, sau o poate aproba, caz în care inițiativa legislativă este adoptată, având aprobările celor două instituții.
Termenul limită, atât pentru Parlament, cât și pentru Consiliu, este de 6 săptămâni de la adoptarea textului comun.
Desfășurarea procesului legislativ în România
Inițiativa legislativă
Procesul legislativ debutează cu inițiativa legislativă, care poate fi înaintată de Guvern, deputați, senatori sau un număr de 100.000 de cetățeni cu drept de vot.
Sesizarea Camerelor
În funcție de tipul de act normativ și de domeniul în care se aplică reglementările din respectivul act, se stabilește care este prima Cameră sesizată și care este Camera decizională, Senatul sau Camera Deputaților.
Astfel, Senatul este Cameră decizională pentru proiectele de legi și propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestora, precum şi asupra anumitor proiecte de legi organice. Camera Deputaților este Cameră decizională pentru propunerile legislative de nivelul legilor ordinare, altele decât cele care privesc tratatele, acordurile internaţionale şi măsurile legislative ce rezultă din aplicarea acestora, precum şi pentru proiectele de legi organice.
Dezbaterea în comisiile parlamentare ale primei Camere sesizate
În cadrul acestei etape, Biroup Permanent al primei Camere sesizate stabilește care sunt comisiile de specialitate care vor fi sesizate în fond și cele care vor fi sesizate pentru aviz. Comisiile sesizate pentru aviz au rol consultativ, iar sarcina lor este de a transmite propunerea de adoptare, adoptare cu modificări sau respingere către comisiile sesizate în fond. Acestea din urmă au sarcina de a realiza un raport care propune adoptarea, adoptarea cu modificări sau respingerea proiectului de lege sau propunerii legislative și care va cuprinde toate amendamentele transmise comisiilor, atât cele admise, cât și cele respinse.
Dezbaterea în plenul primei Camere sesizate
După ce proiectul a fost dezbătut în comisiile de specialitate și a fost întocmit raportul de adoptare, adoptare cu modificări sau respingere, proiectul se dezbate în plenul primei Camere sesizate. Derularea procedurii legislative în plenul primei Camere sesizate comportă o dezbatere generală asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative şi o dezbatere pe articole, dacă în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse. Prin urmare, în urma votului, proiectul de lege sau propunerea legislativă poate fi adoptată, respinsă sau pot fi adoptate doar unele din amendamentele din raportul comisiei sesizate în fond.
Oricare ar fi rezultatul votului plenului primei Camere sesizate, proiectul trece mai departe la examinare în Camera decizională, deoarece prima Cameră sesizată are doar rol consultativ.
Dezbaterea în comisiile parlamentare ale Camerei decizionale
Analog dezbaterii în comisiile parlamentare ale primei Camere sesizate, în această etapă, comisiile sesizate în fond întocmesc raportul de adoptare, adoptare cu modificări sau respingere a proiectului de lege sau propunerii legislative având în vedere pozițiile comisiilor sesizate pentru aviz și votul primei Camere sesizate.
Dezbaterea în plenul Camerei decizionale
Analog dezbaterii în plenul primei Camere sesizate, în această etapă, există o dezbatere generală și o dezbatere pe articole, dacă în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse. În urma votului în plen, proiectul de lege sau propunerea legislativă poate fi adoptată, respinsă sau pot fi adoptate doar unele din amendamentele din raport. Dacă proiectul este respins, procesul legislativ se încheie, iar, dacă este adoptat, trece mai departe la examinarea realizată de Președintele României.
Promulgarea
Promulgarea legilor este realizată de Președintele României, care are dreptul să respingă o singură dată proiectul de lege sau propunerea legislativă, caz în care aceasta se întoarce pentru reexaminare la Parlament. După promulgarea proiectului de lege sau a propunerii legislative de către Președintele României, aceasta devine lege și se publică în Monitorul Oficial al României.
