Conferinţa „Investim şi acţionăm responsabil în energie”, organizată de publicația InvestEnergy, a adus în centrul dezbaterilor provocările cu care se confruntă, în prezent, sistemul energetic național. Concluzia a fost că sunt necesare investiții enorme, pentru modernizarea și retehnologizarea sistemului, dar, în special, pentru a atinge țintele asumate prin Green Deal, Fit for 55 și, mai ales, prin Acordul de la Paris, care prevede atingerea neutralității climatice până în anul 2050. În plus, pentru atingerea obiectivelor asumate, este nevoie de o legislație care să facă posibile aceste investiții.
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va putea să mai diminueze sau să taxeze în plus investiţiile prosumatorilor, dacă aceştia ajung la o capacitate de producţie de peste 8% din puterea totală instalată a României, a declarat preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Bende Sandor. „Vreau să vă spun că şi Uniunea Europeană şi legislaţia actualmente în vigoare spun că aceste facilităţi (n.r. – pentru prosumatori) se pot da şi se vor da atâta timp cât nu afectează reţelele. ANRE, în urma unui studiu, la sesizări, va putea să mai oprească din aceste investiţii şi trebuie să spunem cetăţenilor, trebuie să ştie: în momentul în care prosumatorii ajung la o capacitate de producţie de peste 8% din puterea totală instalată a României, ceea ce este considerat astăzi undeva la 18 GW, 18.000 de MW, atunci poate să mai diminueze sau să taxeze în plus aceste investiţii. Asta ar trebui să fie în jurul – deci 8% din 18.000 -, undeva la 1.400 – 1.500 – 1.600 MW”, a spus Bende Sandor, la conferinţa „Investim şi acţionăm responsabil în energie”, organizată de InvestEnergy.
Acesta a subliniat că ne apropiem de această ţintă, fiind depăşit nivelul de 1.000 MW putere instalată de prosumatori. „Ne apropiem vertiginos. Am depăşit 1.000 MW putere instalată şi problemele în reţelele de distribuţie au început să apară. Este posibil ca cineva să comande un studiu, să vedem dacă rezistă. În primul şi primul rând, avem nevoie şi de producţie, avem nevoie şi de o tranziţie spre energia verde. Avem nevoie şi de un preţ pe care românii, cetăţenii români şi firmele din România să le poată plăti şi să rămână competitive pe piaţă, dar avem nevoie şi de siguranţă în ceea ce înseamnă furnizarea, distribuţia energiei electrice. Şi aici nu ne putem juca”, a subliniat Bende Sandor.
Senatorii vor să modifice legislația
Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senat dezbate un proiect legislativ privind prosumatorii, care aduce trei modificări esenţiale pentru statutul şi drepturile acestora, a anunţat preşedintele Comisiei, Lorant Antal.
„Prioritatea zero este să ajung astăzi la şedinţa Comisiei de Energie, pentru că astăzi dezbatem un proiect legislativ extrem de important privind prosumatorii. Am depus o iniţiativă legislativă înainte să se termine sesiunea parlamentară din vară, care aduce trei modificări, zic eu, esenţiale la statutul şi drepturile prosumatorilor. Primul punct: acel termen de 24 de luni care este astăzi definit pentru decontarea surplusului de energie electrică să îl reducem la o decontare lunară. Deci, dacă doreşte prosumatorul să facă această decontare a surplusului să poată să o facă lunar. Al doilea punct sau a 2-a modificare, zic eu, extrem de importantă: în acea condiţie în care un prosumator are acelaşi furnizor de energie electrică şi gaze naturale, din surplusul produs de energie electrică, din valoarea surplusului de energie electrică, să poată să deconteze factura de gaze naturale. Iar a treia modificare se referă la, am numit-o noi, donarea surplusului de energie electrică la spitale, aşezăminte culturale sau chiar şi membri ai familiei lor. Tot aşa, cu condiţia să aibă acelaşi furnizor de energie electrică. Până la urmă, nu este o donare propriu-zisă, ci este redirecţionarea surplusului de energie electrică produs de prosumatori”, a explicat Antal, la conferinţa InvestEnergy.
El a subliniat că dezbaterile asupra proiectului au fost amânate pentru această săptămână pentru ca fiecare parte implicată să îşi exprime punctul de vedere, iar miercuri această iniţiativă legislativă ar putea fi votată în Plenul Senatului.
„Am amânat-o pe săptămâna asta pentru ca fiecare parte legată să aibă punctul de vedere – ANRE, toate asociaţiile reprezentative – şi acele modificări care au fost sau obiecţiile care ne-au fost aduse le-am luat în considerare şi am ajustat amendamentele şi sper că astăzi o să putem să dăm un raport de admitere la această iniţiativă legislativă şi sper că mâine o să putem să o votăm şi în plenul Senatului”, a adăugat Lorant Antal.
La rândul său, preşedintele ANRE, George Sergiu Niculescu, a subliniat că autoritatea are o preocupare continuă în ceea ce priveşte prosumatorii, cărora le trebuie oferită importanţa pe care o capătă, în condiţiile în care aceştia au ajuns la o putere instalată de peste 1 GW.
„Avem o preocupare continuă în ceea ce priveşte noul actor din piaţa de energie, prosumatorul, un subiect care naşte din ce în ce mai multe discuţii. Discuţiile sunt bune, trebuie poziţionat prosumatorul în Sistemul Energetic Naţional în aşa fel încât să-i conferim importanţa pe care o are, o capătă. Vorbim de peste un gigawatt de putere instalată de prosumatori, un fenomen care continuă, un fenomen pe care îl încurajăm să continue. De aceea, împreună cu operatorii de distribuţie şi cu asociaţiile de profil şi cu comisiile parlamentare, trebuie să avem un dialog deschis pe acest subiect, pentru a vedea cum racordăm aceste noi capacităţi de producţie, distribuţie, în Sistemul Energetic Naţional, pentru că este evident că, oricât de mult ar vrea unii, acest fenomen nu poate fi ignorat”, a precizat Niculescu.
Pe de altă parte, președintele ANRE a anunțat că depozitele de gaze erau pline, la începutul lunii octombrie, în proporţie de 99,72%, respectiv 2,861 miliarde metri cubi, ceea ce va face să nu fie probleme în aprovizionarea cu gaze la iarnă.
„Vreau să vă spun că pe 9 octombrie aveam depozitele pline în proporţie de 99,72%, 2,861 miliarde metri cubi. O cantitate de gaze naturale care cu siguranţă ne asigură confortul pentru a declara public că nu vor fi probleme în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze naturale, retorică pe care am auzit-o în fiecare debut de iarnă: vom rămâne în frig, nu vom avea gaze. România este pregătită să traverseze cu bine această iarnă”, a afirmat Niculescu.
Provocări pentru companiile energetice: banii, prețurile, legislația, specialiștii
Prezentă la dezbaterea InvesTenergy, Mihaela Suciu, directorul general al Distribuție Energie Electrică România (DEER), companie membră a Grupului Electrica, a subliniat că cele mai mari provocări pentru operatorii de distribuție, în acest moment, sunt deficitul de cash, volatilitatea prețului pentru consumul propriu tehnologic (CPT), lipsa de predictibilitate legislativă și lipsa specialiștilor la nivelul nevoilor.
” În ceea ce privește activitatea DEER, ne-am confruntat și, din păcate, încă ne mai confruntăm, chiar dacă într-o proporție mult mai mică, cu una dintre cele mai mari provocări: deficitul de cash. În continuare, înregistrăm întârzieri de plată de la furnizorii de energie. Suntem nevoiți să apelăm la credite bancare, sperăm să reușim să facem asta fără probleme. Sigur, faptul că ANRE a decis o creștere a tarifelor de distribuție începând cu 1 aprilie 2023, așa cum prevede legislația, reprezintă o gură de oxigen pentru toate distribuțiile. O altă preocupare majoră pentru DEER (dar care s-a mai clarificat în acest an) a fost volatilitatea prețului de achiziție pentru CPT. În 2022, creșterile de preț au fost atât de mari, încât toate sursele de finanțare au fost direcționate către finanțarea achiziției CPT. De asemenea, o provocare pentru întreg sectorul o reprezintă lipsa de predictibilitate, din cauza deselor modificări ale cadrului legislativ: pe de o parte, se modifică des și profund legislația europeană, iar, pe de altă parte, și cea națională, care trebuie să fie aliniată la cea europeană. Pe lângă legislația primară, intervine și legislația secundară, elaborată de către ANRE. Evident, ne afectează și pe noi criza forței de muncă, lipsa specialiștilor pe această piață, motiv pentru care suntem preocupați pentru a forma, a atrage și a asigura continuitatea generațiilor de energeticieni”, a spus Mihaela Suciu.
Investiţiile pe care le-am făcut sunt cârpeli
Investiţiile făcute la ELCEN pentru a asigura un nivel de confort cât de cât ridicat în casele din Bucureşti sunt cârpeli şi sper să trecem iarna aceasta cu bine, a declarat directorul general adjunct al companiei, Adrian Tudora.
„Eu sper să trecem iarna aceasta cu bine. Din păcate, investiţiile pe care le-am făcut, sunt dur, dar aş putea spune că sunt cârpeli, astfel încât să putem să continuăm activitatea ELCEN şi să menţinem cât de cât un nivel ridicat de confort şi în casele din Bucureşti şi, de ce nu, să avem şi un aport la Sistemul Energetic Naţional”, a spus Adrian Tudora la conferinţa „Investim şi acţionăm responsabil în energie”, organizată de InvestEnergy.
Acesta a subliniat că ELCEN are o provocare, pentru „a se menţine totuşi deasupra nivelului apei”, şi anume aceea de a păstra un nivel tehnic care să asigure continuitatea activităţii. Totodată, prin schimbarea cerinţelor de mediu, compania ar trebui să facă investiţii în modernizarea cazanelor de apă pe care le are în toate centralele sale, astfel încât, în prezent, sunt cazane care funcţionează în limitele impuse de mediu.
„Totodată, am pus în funcţiune, în prima parte a perioadei de insolvenţă, 200 de gigacalorii în două cazane de apă fierbinte şi vreau să anunţ pe această cale că în acest sezon o să avem în plus 400 de gigacalorii, o să avem punerea în funcţiune a patru cazane de apă fierbinte în centralele noastre. A fost o provocare mare, fiindcă toată perioada de insolvenţă nu am avut acces la finanţare. Dar provocarea mai mare începe de acum încolo şi anume este nevoie de înlocuirea tuturor capacităţilor, mai puţin la CET Vest, unde avem o centrală modernă în cogenerare de înaltă eficienţă, ciclu combinat. În schimb, în celelalte centrale va trebui să schimbăm toate instalaţiile şi toate echipamentele cu unele noi, moderne. Aici sunt câteva aspecte pe care trebuie să le avem în vedere şi anume finanţarea nerambursabilă, fiindcă din păcate sunt sume şi valori foarte mari. Totodată, trebuie să avem în vedere faptul că la nivelul Bucureştiului avem nevoie de capacităţi foarte mari, vorbim de sute de gigacalorii, megawaţi termici şi megawaţi electrici. De aceea, provocarea este imensă”, a explicat Tudora.
Potrivit acestuia, ELCEN „şi-a făcut într-o oarecare măsură temele” şi, în perspectiva ieşirii din insolvenţă, a început şi a contractat, a şi elaborat studii de fezabilitate pentru capacităţi în cogenerare de înaltă eficienţă, în ciclu combinat la CET Sud şi la CET Grozăveşti. De asemenea, are în vedere implementarea unor motoare termice la CET Progresu, care să confere un pic de flexibilitate în funcţionare.
„La Progresu acum avem echipamente în contrapresiune, unde funcţionarea lor este dictată de răspunsul din reţeaua de termoficare. Deci, acolo ne trebuie un pic de flexibilitate. Ştim că ELCEN are tradiţie în zona de producere de energie electrică şi termică, de aceea e poate şi puţin conservatorism la nivelul ELCEN. De asemenea, şi eu mi-am început activitatea de multă vreme în cadrul companiei şi probabil am fost infestat de acest microb. De aceea, consider că tranziţia trebuie să aibă în vedere gazul natural, având în vedere că avem resurse. Eu zic că tranziţia, cel puţin la nivelul Bucureştiului, trebuie făcută cu gaz natural, prin tehnologii mature pe care ştim să le exploatăm, ştim să le stăpânim şi ştim cât de cât să le şi implementăm, deşi, din păcate, n-au mai fost implementate de foarte mulţi ani proiecte de acest gen”, a susţinut directorul adjunct al ELCEN.
Oficiali din sectorul energetic şi reprezentanţi ai companiilor de profil au participat la dezbaterea „Investim şi acţionăm responsabil în energie”, organizată de publicația InvestEnergy, sub patronajul ANRE.
În cadrul evenimentului dedicat sectorului energetic, a aut loc și Gala dedicată specialiştilor „Să punem Oamenii din Energie în lumină!”, care a fost deschisă de ministrul de resort, Sebastian Burduja.
„Împreună cu oamenii cheie din sectorul energetic vom continua să dezvoltăm un dialog constructiv, care să se constituie într-o evaluare realistă a situaţiei actuale din sectorul energetic, cu propunerea unui tratament aplicat cu responsabilitate pentru problemele existente şi care să conducă la decizii asumate pentru investiţii strategice în energie”, a declarat Cristina Trefaș – Dobre, directorul publicației InvesTenergy.
Sursa: Focus Energetic
