Republica Moldova își consolidează conexiunile energetice cu România și pregătește noi reforme pentru integrarea în piața europeană. Cu peste 1,1 GW de capacități regenerabile instalate, față de un consum de electricitate de aproximativ 700-800 MW, țara are nevoie de investiții în stocare și flexibilitate, dar și de mecanisme comerciale funcționale. Liberalizarea pieței pentru consumatorii noncasnici, programată pentru 1 iunie 2027, este una dintre principalele etape care urmează, a explicat Dorin Junghietu, ministrul Energiei din Republica Moldova, într-un dialog cu Daniel Apostol, reprezentant al Federației Patronale a Energiei (FPE).
Schimbarea modelului de aprovizionare s-a accelerat după 1 ianuarie 2025, când Federația Rusă a întrerupt livrările de gaze, iar Republica Moldova a încetat să mai cumpere electricitate de la centrala Cuciurgan, situată pe malul stâng al Nistrului. Potrivit ministrului, centrala asigura anterior o parte covârșitoare a necesarului de energie, iar diferența dintre producția internă și consum este acoperită acum prin România și piața europeană. Interconectările au devenit astfel o componentă centrală a securității energetice. Junghietu a anunțat continuarea lucrărilor pentru alte două legături electrice, în zonele Suceava și Ungheni, destinate atât consolidării siguranței alimentării, cât și schimburilor reciproce de energie.
Dezvoltarea rapidă a producției regenerabile aduce însă provocări noi. Republica Moldova dispune deja de peste 1,1 GW de capacități eoliene și fotovoltaice, inclusiv instalații pentru autoconsum, într-un sistem de aproximativ zece ori mai mic decât cel românesc. Producția solară nu coincide însă cu vârfurile de consum, concentrate în special în orele de seară. Junghietu consideră necesare investiții în baterii și în capacități flexibile bazate pe motoare cu ardere internă, care pot contribui la reglajul sistemului. Presiunea asupra consumului de electricitate este amplificată și de evoluția prețurilor gazelor. Ministrul a observat, în săptămânile recente, o orientare a unor consumatori către încălzirea electrică, în detrimentul utilizării gazelor naturale.
În paralel cu investițiile în infrastructură, autoritățile de la Chișinău urmăresc maturizarea piețelor energetice. Potrivit lui Junghietu, lichiditatea pe segmentele de tranzacționare a electricității la care s-a referit a crescut de la aproximativ 4-5% la începutul anului 2026 la 40-50% în timpul verii. Ministrul a menționat și operaționalizarea recentă a pieței contractelor bilaterale, considerată o etapă necesară pentru dezvoltarea tranzacțiilor și creșterea predictibilității. Din perspectiva investitorilor, existența unei piețe lichide și a unor mecanisme comerciale stabile poate deveni la fel de importantă ca disponibilitatea resurselor regenerabile sau accesul la rețea.
O altă reformă anunțată vizează trecerea consumatorilor noncasnici de pe piața reglementată pe piața liberă a energiei electrice, începând cu 1 iunie 2027. Junghietu a prezentat măsura drept parte a calendarului de integrare europeană și de dezvoltare a concurenței. În același timp, a evidențiat interesul investitorilor români pentru Republica Moldova, precizând că discuțiile despre proiecte noi ajung la Ministerul Energiei uneori de două-trei ori pe săptămână. Orientarea proeuropeană a guvernării, deschiderea către capitalul privat și potențialul regenerabil sunt principalele argumente invocate de ministru pentru atragerea investițiilor.
Pentru Republica Moldova, următoarea etapă a tranziției energetice nu mai înseamnă doar înlocuirea surselor istorice de aprovizionare și instalarea de noi capacități regenerabile. Provocarea este integrarea producției variabile într-un sistem flexibil, susținut de infrastructură transfrontalieră și piețe funcționale. Pentru companiile din România, transformarea poate deschide oportunități în dezvoltarea proiectelor de stocare, furnizare, tranzacționare și servicii energetice, într-o piață care își accelerează apropierea de regulile europene.
Sursă: Energynomics
