Orașele viitorului nu vor fi definite doar de câtă energie verde produc, ci de felul în care își măsoară, reduc, flexibilizează și integrează consumul de energie în clădiri, comunități, infrastructură și economie. Aceasta a fost ideea centrală a dialogului din cadrul mesei rotunde „Eficiența energetică și gestionarea energiei”, organizate de AHK România în cadrul Cities of Tomorrow 2026.
Orașele viitorului nu se vor construi doar prin mai multă energie produsă, ci prin energie folosită mai inteligent
Discuția a pornit de la o schimbare importantă de accent: după ani în care conversația publică s-a concentrat mai ales pe producția de energie, în special pe regenerabile, această masă rotundă a adus în prim-plan consumul inteligent, eficiența energetică și managementul energiei. Nu este suficient să producem mai multă energie verde. Orașele viitorului trebuie să știe și cum o consumă, unde o pierd, cum o stochează și cum o folosesc flexibil.
Tehnologiile există deja
Cătălin Cîrstea, Senior Manager Corporate Clients, E.ON Energy România a subliniat că profilul de consum s-a schimbat semnificativ, mai ales odată cu apariția prosumatorilor și cu extinderea fotovoltaicelor. În acest context, soluțiile de stocare devin esențiale pentru reducerea dezechilibrelor din sistemul energetic. A indicat două soluții foarte actuale: bateriile, pentru stocare și echilibrare, și pompele de căldură, mai ales în combinație cu fotovoltaicele. A completat apoi cu perspectiva E.ON asupra mobilității electrice, prin soluții integrate de încărcare pentru companii, municipalități și consumatori.
În aceeași direcție, Mihai Macarie, secretar general CRE (Centrul Român al Energiei) a arătat că sistemul energetic devine tot mai distribuit și flexibil. Prosumatorii, contractele dinamice, stocarea, smart metering-ul și, în perspectivă, soluțiile de tip vehicle-to-grid arată că orașele nu mai pot fi înțelese doar ca mari consumatori de energie. Clădirea nu mai este doar un consumator pasiv. Devine producător, stocator și nod activ într-un sistem energetic urban mai flexibil.
Datele sunt punctul de plecare
Lucian Bălașa, Country Technical Manager la Nhood România, a oferit unul dintre cele mai clare exemple de management energetic aplicat în portofolii mari de clădiri. Nhood a implementat un sistem extins de contorizare și smart metering: peste 2.000 de contoare, aproximativ 13.000 de puncte de date și sisteme BMS în mai multe centre comerciale. Rezultatul prezentat a fost de aproximativ 7.000 MWh economisiți, echivalentul a circa 1 milion de euro. Ideea centrală a fost foarte clară: contorul nu produce economie directă, dar produce informație, iar informația permite decizii corecte.
Tot aici s-a înscris și intervenția lui Traian Despa, Director Departament Construcții, PENNY România, care a arătat cum eficiența energetică poate fi transformată în cultură organizațională. PENNY a ales implementarea standardului ISO 50001, iar managerul energetic este implicat în deciziile importante privind echipamentele frigorifice, materialele, panourile fotovoltaice, pompele de căldură și soluțiile constructive. Exemplele concrete au inclus uși la vitrinele frigorifice, panouri fotovoltaice la magazinele noi, pompe de căldură în locul centralelor pe gaz, contorizare pe categorii de consum, certificări BREEAM, acoperișuri și fațade verzi. Concluzia acestei zone este simplă: nu poți administra ceea ce nu măsori, iar când măsurarea devine sistem, eficiența energetică devine decizie recurentă, nu proiect izolat.
Provocarea este socială și instituțională
Victor Gavrilă, Energy Efficiency Engineer și Project Manager la EFdEN a adus în discuție întrebarea pe care o pun aproape toți cei care intră în contact cu eficiența energetică: „Cât costă?” Din experiența caselor EFdEN și a proiectelor educaționale, ideea importantă este că eficiența energetică trebuie judecată pe întreaga durată de viață a clădirii, nu doar prin investiția inițială. A prezentat și un simulator de eficiență energetică pentru apartamente, util mai ales pentru locuitorii de la bloc, care nu pot instala ușor fotovoltaice, dar pot lua alte măsuri de eficientizare. Mesajul său este că eficiența trebuie tradusă în termeni accesibili: economii lunare, perioadă de amortizare, confort, reziliență.
În aceeași logică, Aura Oancea, Senior Researcher la Energy Policy Group (EPG) a adus perspectiva politicilor publice, a planificării urbane și a renovării clădirilor. A subliniat interdependența dintre sectorul clădirilor și sistemul energetic. A vorbit despre clădiri cu emisii zero, emisii operaționale și emisii încorporate, standardele minime de performanță energetică, planuri locale de renovare, prioritizarea clădirilor publice cu performanțe slabe și implicarea comunităților locale. Exemplul important a fost planul local de renovare la care EPG lucrează pentru Sighetu Marmației. Ideea de reținut este că tranziția energetică nu poate fi doar tehnologică. Ea trebuie explicată, finanțată, prioritizată și adusă aproape de oameni și comunități.
Din mai multe intervenții s-a desprins și o temă transversală: eficiența energetică este și problemă de infrastructură. Orașele viitorului nu pot integra masiv fotovoltaice, baterii, pompe de căldură, mașini electrice și sisteme inteligente fără infrastructură adecvată. Rețelele electrice, instalațiile interioare, clădirile vechi, spitalele, blocurile, centrele comerciale și infrastructura de transport trebuie privite împreună. La PENNY, Traian Despa a arătat cum magazinele noi sunt proiectate cu predictibilitate energetică și capacitate de adaptare. La Nhood, Lucian Bălașa a vorbit despre BMS și date operaționale. La EPG, Aura Oancea a insistat asupra planificării locale. La E.ON, Cătălin Cîrstea a adus în discuție infrastructura de încărcare electrică. La CRE, Mihai Macarie a pus eficiența în clădiri în contextul securității energetice.
Eficiența energetică este o resursă strategică și un proiect de modernizare urbană
Mihai Macarie a formulat una dintre ideile-sinteză ale discuției: cea mai ieftină și sigură energie este energia pe care nu o consumăm. A reamintit că sectorul clădirilor are o pondere majoră în consumul de energie, în consumul de gaz și în emisii. De aceea, eficiența energetică nu trebuie privită doar ca reducere de costuri, ci ca resursă strategică pentru securitate energetică, competitivitate și reducerea presiunii pe rețele. Tot el a atras atenția asupra paradoxului actual: avem tehnologii, legislație, finanțare și know-how, dar ritmul renovării rămâne lent, din cauza unor bariere structurale precum proprietatea fragmentată, accesul dificil la finanțare și capacitatea administrativă limitată.
Eficiența energetică nu este un detaliu tehnic și nici doar o politică de mediu. Este un proiect de modernizare urbană. Înseamnă clădiri mai bune, rețele mai bune, date mai bune, decizii mai bune și comunități mai reziliente. Orașele viitorului nu vor fi definite doar de câtă energie produc, ci de cât de inteligent reușesc să o folosească.
Sursă: Energynomics
