Prețul energiei și acoperirea necesarului de consum pentru această iarnă au fost principalele teme de dezbatere ale conferinței „Energia în priză”, organizată joi, de ziarul Bursa. Reprezentanții autorităților au ținut să precizeze că România stă destul de bine cu asigurarea necesarului de gaze naturale, dar partea de energie electrică ridică unele semne de întrebare. Când a fost vorba de previziuni privind evoluția prețului la energie, „unitatea” autorităților s-a spart, unii fiind mai optimiști, alții mai rezervați. Focus Energetic a fost partener media al evenimentului.
„În primpvara 2023, putem vedea un trend descendent al prețului energiei. Se vede de pe acum”, a declarat Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei. Oficialul a dat asigurări că România va avea energie, dar depinde și de preț. „Cu siguranţă că nu vom ajunge la momentul în care cineva să nu beneficieze de energie, dar nu toţi vor avea acces la preţuri plafonate”, a subliniat Drăgan.
Cât privește prețul energiei, acesta este rezultatul interconectării la nivelul pieței europene, astfel încât ar fi greu ca România să fixeze un preţ reglementat câtă vreme trebuie să importe, totuşi, o parte din energia consumată. Pe de altă parte, nici nu s-au făcut investiții în capacități de producție, fapt ce a generat creșterea prețului de mai multe ori. De aceea, statul trebuie să intervină acum pentru susţinerea consumatorilor şi a anumitor sectoare din economie.
„Din păcate, nu putem face astăzi ce nu s-a făcut în opt ani, soluţiile pe termen scurt sunt date de noua ordonanţă privind plafonarea preţurilor, trebuie să eficientizăm în plus consumul. Dezbaterile din Camera Deputaţilor privind această ordonanţă vor fixa şi industriile sau marii consumatori care pot intra sub efectele preţului plafonat, în funcţie de resursele financiare care pot fi alocate în acest scop”, a spus Dan Drăgan.
„Cumpătare”
„Aceste prețuri nu cred că vor scădea atât de repede cum speră unii colegi”, a declarat Sandor Bende, președintele Comisiei pentru Industrii din Camera Deputaților. Potrivit acestuia, „ar fi utilă introducerea unui preţ reglementat, ca înainte de pandemie”, pentru 1-2-3 ani. „Intervenim în acest fel pentru ca un participant la economie să nu aibă preţ discriminatoriu faţă de altul”, consideră acesta.
Până acum, autoritățile au mizat pe aportul adus de gazul extras din Marea Neagră. Potrivit deputatului, producţia mai mare de energie nu asigură şi un preţ mai mic automat. „Acolo există deja un producător de gaze care extrage 10% din consumul zilnic din ţară, dar acea producţie merge deocamdată spre export”, a atras atenția Bende.
Deputatul a tras un semnal de alarmă în privinţa furnizorilor şi distribuitorilor. „Nu vrem să-i punem pe butuci. Aunii au dat faliment, semn că nu au făcut profiturile fabuloase vehiculate. Am semnale din piață că sunt probleme și la distribuitori. Nu mai sunt bancabili. Toți trebuie să fie cumpătați; producătorii și furnizorii cu prețurile, iar consumatorii cu consumul”, a punctat Sandor Bende.
Scade producția industrială
„În mod categoric ne aşteaptă o iarnă complicată, dar nu pentru că vom avea temperaturi anormale”, a spus Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). „Probabil că temperaturile se vor situa în mediile multianuale pe care le-am avut în ultimul deceniu. Probabil că vom avea 10, 15, 20 de zile friguroase, când pe partea de gaze naturale consumul zilnic va sări de 50, 55 de milioane de metri cubi. Pe partea de gaze e puţin probabil să avem complicaţii. Avem stocuri la un nivel satisfăcător. În continuare se înmagazinează şi probabil că ritmul va scădea. Dacă în luna iulie am avut, în medie, peste 16 milioane de metri cubi înmagazinaţi zilnic, cantitatea a început să scadă. Mă aştept ca şi în octombrie să înmagazinăm, în medie, poate 10 milioane de metri cubi, ceea ne va duce la un grad de umplere a depozitelor de peste 90%. În acest moment suntem la 84%”, a declarat Bege.
Statisticile prezentate de oficialul ANRE au produs îngrijorare. „Am văzut că în primele şase luni ale anului 2022, consumul casnic s-a redus cu 5,2%, ceea ce este normal, e o oscilaţie în funcţie de temperatura ambientală. În schimb, consumul industrial şi cel al producătorilor de energie termică a scăzut cu aproape 18%, ceea ce în medie înseamnă un declin de 13%. Dacă extrapolăm, şi tot anul vom avea o scădere de 13%, înseamnă că abia vom trece de 10 miliarde metri cubi – consum anual de gaze. Din păcate, dificultăţile cu care se confruntă industria ne ajută să nu avem probleme în alimentarea cu gaze naturale”, a punctat Zoltan Nagy-Bege.
„Nu există formula perfectă”
„Nicio ţară nu a găsit formula perfectă pentru sprijnirea consumatorilor casnici şi noncasnici”, a precizat Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Asociației Producătorilor de Energie Electrică (HENRO). Potrivit acesteia, şi consumatorii noncasnici trebuie să fie sprijiniţi, pentru că, altfel, nu vom mai avea industrie, angajati, taxe, bani de facturi etc.
Soluţia la problemele din piaţă este încheierea de contracte pe termen lung. „Să vină furnizorii, operatorii de reţea, marii clienţi, să negocieze direct pentru energia disponbilă, nu este nevoie de nicio modificare legislativă pentru acest lucru”, consideră Silvia Vlăsceanu. Printre propunerile făcute de piaţă se numără şi cea care prevede ca marii clienţi industriali să aibă macar 40% din energie prin contracte la trei ani, ca să poată şti ce cantitate de electricitate au şi că-şi pot continua activitatea în următorii ani.
Pandemia a îngreunat citirea contoarelor
OUG 119/2022 prin care sunt introduse măsuri aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023 pune unele piedici în derularea activităţii jucătorilor din domeniu, susține Laurențiu Urluescu, preşedintele Asociației Furnizorilor de Energie din Romania (AFEER). Potrivit acestuia, limitarea decontării la 1.300 lei/MWh este un nivel vădit sub preţul pieţei şi induce pierdere din start. „Furnizorii sunt reticenţi la prelungirea contractelor sau la preluarea consumatorilor ce beneficiază de plafonare, pentru că limitarea la 1.300 lei induce pierdere din start”, susține președintele AFEER.
De altfel, Urluescu a ținut să atragă atenția că se simte „o lipsă crasă de răspuns la cererile de clarificare cerute de piaţă din partea autorităţilor”, precizând că, din cauza întârzierilor decontărilor de la stat pentru plafonare, toţi furnizorii „sunt în corzi din punct de vedere financiar”, iar băncile nu mai dau credite.
Potrivit acestuia, o soluţie pentru rezolvarea dificultăţilor din piaţă ar fi acordarea de vouchere către consumatorii care au nevoie, la care s-ar putea adăuga unele măsuri propuse la nivelul Comisiei Europene.
Președintele AFEER a încercat să explice și situația facturilor extrem de mari apărute în ultima perioadă la unii consumatori. El susține că aceste facturi exagerate nu au fost greşite, ci au reprezentat rezultatul interpretării furnizorilor asupra unei legislaţii neclare. A fost nevoie de o clarificare din punct de vedere al schemei „şi am fost nevoiţi să refacturăm. În ultima perioadă am văzut din nou în presă un val de facturi mari care privesc consumatorii casnici. Din analizele noastre, se pare ca a fost o problemă a distribuitorilor, care nu au reuşit să citească contoarele în pandemie”, a spus Laurențiu Urluescu.
Sursa: Focus Energetic