Situaţia macroeconomică din România şi din întreaga regiune este stabilă şi perspectivele sunt pozitive pentru anul în curs, chiar dacă creşterea economică va încetini, au afirmat participanţii la Third Annual Romanian Business&Investment Roundtable, eveniment care s-a desfăşurat miercuri şi joi la Bucureşti, în organizarea Economist Impact şi Oxygen Comms.
Adrian Câciu, ministrul Finanţelor Publice, a declarat că estimează o creştere economică naţională în 2023 peste prognoza de 2,8%.
“Rezultatul va fi mai bun decât cel prognozat şi cred că după primul semestru prognozele vor fi mai bune decât sunt în acest moment. Din perspectiva inflaţiei, 2023 este anul în care inflaţia intră pe un trend descrescător în Europa şi România, dar rănile rămân. Nu putem răsufla uşuraţi când avem indicatori în scădere, dacă nu ai toate rănile vindecate. (…) Există în continuare spaţiu pentru consolidare fiscală pe venituri. Parte de facilităi nu sunt doar date de cote de facilităţi. Te poţi uita la acordarea, de exemplu, a unor facilităţi, pe zone care nu au legătură cu o bunăstare a companiei. Mă refer la produse accizabile, vă dau un exemplu. Există tot felul de eşalonări pe care le acordăm. Ar trebuie să ne uităm din nou, pentru că accizele se plătesc înainte de a intra bunul pe raftul magazinelor şi nu sunt ale companiei”, a spus Adrian Câciu.
Ministrul Finanţelor a arătat că, în continuare necesarul de finanţare al ţării noastre este unul crescut.
“Nevoia de investiţii în România depăşeşte cu mult ceea ce media europeană are necesar. De ce? Că noi am mers mai lent. Nu mai facem datorie pentru consum. Acum plătim nota de plată a consumului trecut. Avem datorie mare de refinanţat din trecut. Datoria nouă care se naşte este sub nivelul investiţiilor pe care le programăm. Începe să fie o abordare serioasă şi trebuie continuată. În Europa dar şi în lume, mai devreme sau mai târziu situaţia datoriilor suverane va fi un subiect care va preocupa societăţile pentru că sunt ridicate. Sănătatea datoriei este foarte importantă şi modul în care ea poate fi plătită”, a precizat Adrian Câciu.
Potrivit acestuia, suntem un stat care în următorii 4 ani trebuie să-şi fixeze ca obiectiv de investiţii 10% din PIB şi nu doar publice.
“Trebuie să avem măsuri care să se ducă în investiţiile private prin stimulente date către bugetul de stat : granturi, garanţii, elemente de finanţare, inclusiv permiterea de obligaţiuni şi valorificarea lor într-o zonă de eficientizare pe bursă”, a mai spus ministrul Adrian Câciu.
Mario Bikarski, analist pentru Europe Economist Inteligence(EIU) a arătat că estimările pentru ţara noastră se află în parametrii studiaţi la nivel european.
“Estimăm o încetinire a creşterii economice în acest an şi un deficit de 4%, mai mic decât cel înregistrat la finalul anului 2022, care a fost de 4,8%. Inflaţia este la vârf, dar a încetinit. Regiunea sud-est europeană a reuşit anul trecut să diversifice sursele de alimentare cu energie, adaptându-se noilor realităţi care nu permit importul de energie şi gaze din Rusia. Cu toate acestea, observăm alte aspecte, cum ar fi creşterea exponenţială a preţurilor la produsele alimentare şi la utilităţi ceea ce a dus la o majorare a cheltuielilor pe fiecare gospodărie în parte”, a spus Mario Bikarski.
Specialiştii EIU estimează o creştere economică uşoară pe piaţa europeană în anul 2023, creştere încetinită din cauza a ceea ce se întâmplă în Ucraina şi de rata mare a inflaţiei globale.
“Ne aşteptăm la nivel global la o creştere economică de 2%, iar dacă vorbim despre SUA şi UE va fi o creştere de 0,7%. În privinţa Chinei, creşterea ar putea fi de 5,7%. Preţurile energiei la nivel global vor rămâne ridicate ceea ce va duce menţinerea unei rate crescute a inflaţiei, preţul petrolului va rămâne 87 dolari barilul în 2023 şi chiar s-ar putea să se menţină aşa până în anul 2025. Situaţia pentru UE arată mult mai bine comparativ cu şase luni în urmă. Europa nu a intrat în recesiune şi nu aşteptăm vreo recesiune nici în Eurozone, dar inflaţia va rămâne la nivel ridicat. Ne aşteptăm ca Banca Central Europeană să emită noi titluri, iar ratele dobânzilor pe termen scurt să se situeze între 3,5% şi 4% până la jumătatea anului curent”, a precizat Mario Bikarski.
• Contracte de finanţare din PNRR de 600 milioane euro pentru noi capacităţi energetice
În ceea ce priveşte domeniul energiei, Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei a declarat că ţara noastră a întreprins toate acţiunile necesare pentru a stopa total importurile de gaze şi petrol din Federaţia Rusă şi că în acelaşi timp a asigurat securitatea energetică a Republicii Moldova în ceea ce priveşte livrările de energie.
“În ceea ce priveşte securitatea la nivel regional, trebuie să profităm de mixul de generare al energiei. În România, 40% vine din centrale hidroelectrice, iar restul de 20% din tehnologii noi. Acesta este un avantaj, din punctul nostru de vedere. Trebuie să luăm în considerare investiţiile mari care se fac şi care urmează să fie demarate în domeniul energiilor regenerabile. Ne aşteptăm ca, în săptămânile următoare, să se semneze contracte privind construirea de capacităţi de energii regenerabile, finanţate din PNRR, investiţii care se ridică la 600 milioane euro. Trebuie să avem în vedere că Planul de decarbonizare, în România, care avansează de la lignit fosil înspre regenerabile, se află în curs de dezvoltare, cu 1,3 Gigawaţi, şi cu nişte facilităţi de generare a energiei foarte flexibile. De asemenea, trebuie să avem în vedere şi investiţia la Termocentrala de la Mintia, de 1,5 Gigawaţi”, a spus Dan Drăgan.
Secretarul de stat din Ministerul Energiei a precizat că investiţiile respective vor face posibilă repoziţionarea ţării noastre ca garant al securităţii energetice în regiune.
“Trebuie să avem în vedere şi valoarea contractelor deja semnate cu operatorii de distribuţie pentru creşterea interconectivităţii cu ţările vecine, iar astăzi avem în jur de 3 Gigawaţi capacitate şi trebuie să ajungem, în următorii ani, la o capacitate de 5 Gigawaţi, apoi conexiunea BRUA, care este deja construită şi care leagă toată regiunea Bulgaria-România-Ungaria-Austria. Trebuie să avem în vedere şi interconectorul dintre Grecia şi Bulgaria, care ne va oferi o sursă alternativă de gaz. Toate aceste investiţii care sunt în curs, toată infrastructura care a fost dezvoltată până astăzi şi care se va dezvolta în perioada următoare vor face posibilă repoziţionarea României ca garant al securităţii energetice regionale. În acest moment, 80% din consumul de gaz din România este acoperit din resurse interne. Acest procent va creşte în mod semnificativ, odată cu volumele care vor intra în reţea din Marea Neagră. Deja, prima mare investiţie a fost iniţiată şi am văzut în ultimul an creşterea volumului intrat în reţea”, a menţionat Dan Drăgan.
• Capacităţi energetice verzi de 10.000 Megawaţi – obiectivul pentru 2030
Oficialul din cadrul Ministerului Energiei a adus în discuţie şi necesitatea conectării în reţea a noilor exploatări din offshore şi onshore, dezvoltării unei strategii pe hidrogen, aprobării unei legislaţii pentru parcurile eoliene din offshore şi realizării rapide a conductei submarine care va lega Azerbaidjan cu România prin Marea Neagră.
“Asta înseamnă diversificare şi reducerea dependenţei de resursele fosile din Federaţia Rusă şi creşterea rezilienţei europene. Observăm o accelerare a folosirii surselor de energie regenerabilă, ce aduce cu sine două efecte. Pe de o parte, companiile şi gospodăriile doresc să câştige mai multă independenţă, să nu mai aibă parte de aceste turbulenţe existente pe piaţă, iar al doilea lucru ţine de angajamentul nostru până în 2030”, a afirmat Dan Drăgan.
Sursa: Bursa.ro
