Prețul mediu al gazelor naturale pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană a scăzut cu 10,2% în primul semestru din 2026, comparativ cu perioada iulie-decembrie 2025, ajungând la 0,11 euro/kWh. România se numără printre statele cu cele mai mici prețuri nominale, însă a înregistrat cea mai mare creștere anuală a acestora, de 9,3%, potrivit datelor publicate de Eurostat.
În prima jumătate a anului 2026, prețurile gazelor naturale pentru gospodăriile din UE au coborât la o medie de 0,11 euro/kWh, în scădere cu 3,5% față de aceeași perioadă din 2025. Nivelul reprezintă cel mai redus preț mediu înregistrat după primul semestru al anului 2022.
Potrivit Eurostat, evoluția sezonieră a prețurilor a revenit la tiparul observat înaintea crizei energetice din 2022, un semnal al normalizării fluctuațiilor de pe piața europeană.
În clasamentul european al prețurilor nominale la gaze naturale pentru gospodării, România s-a situat în primul semestru din 2026 printre statele cu cele mai mici valori, alături de Ungaria și Croația.
Cele mai ridicate prețuri au fost înregistrate în Suedia, unde consumatorii casnici au plătit, în medie, 0,22 euro/kWh. Țările de Jos au raportat 0,16 euro/kWh, iar Franța și Portugalia, câte 0,13 euro/kWh.
La polul opus, Ungaria a avut cel mai redus preț, de 0,03 euro/kWh, urmată de Croația, cu 0,05 euro/kWh, și România și Slovacia, cu aproximativ 0,06 euro/kWh.
România a înregistrat însă cea mai mare creștere anuală a prețurilor la gaze naturale din UE. Comparativ cu primul semestru din 2025 și utilizând monedele naționale pentru comparabilitate, prețurile au crescut în România cu 9,3%. Următoarele cele mai mari majorări au fost raportate în Croația, de 8,9%, și Slovacia, de 6,6%.
În schimb, cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Bulgaria, de 14,5%, Grecia, de 11,3%, și Spania, de 10%.
În total, prețurile gazelor naturale pentru gospodării au scăzut în 12 state membre, au crescut în șapte și au rămas relativ stabile în alte patru țări pentru care sunt disponibile date.
Analiza Eurostat în standardul puterii de cumpărare (PPS), indicator care permite comparații între țări ținând cont de diferențele de nivel al prețurilor, evidențiază o imagine diferită față de clasamentul exprimat în euro.
Cele mai ridicate prețuri calculate în PPS au fost în Suedia, cu 17,7 la 100 kWh, Portugalia, cu 15,0, și Țările de Jos, cu 13,8. Cele mai mici valori au fost înregistrate în Ungaria, cu 4,3 PPS la 100 kWh, Luxemburg, cu 6,6, și Croația, cu 6,8.
Astfel, deși România se află printre țările europene cu cele mai reduse prețuri nominale la gaze naturale pentru gospodării, evoluția anuală indică o presiune suplimentară asupra costurilor suportate de consumatori.
Statisticile Eurostat privind prețurile gazelor naturale pentru consumatorii casnici includ taxele, impozitele și tarifele aplicabile și permit compararea evoluțiilor din statele membre.
Datele pentru primul semestru din 2026 reflectă prețurile medii efectiv raportate pentru perioada ianuarie-iunie și nu reprezintă neapărat tarifele comerciale aplicabile în prezent sau valoarea totală a facturilor gospodăriilor. Sursa oficială: Eurostat – EU household gas prices decrease in first half of 2026
Sursă: InvesTenergy
