România are o poziție strategică în arhitectura energetică a Europei de Sud-Est, dar avantajul geografic și potențialul energetic trebuie transformate în proiecte concrete, finanțabile și protejate. Acesta a fost mesajul transmis de George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, în cadrul Atlantic Council Global Energy Forum 2026, într-un panel dedicat coridoarelor energetice europene, infrastructurii și parteneriatelor necesare pentru securitate în aprovizionare.
Securitatea energetică înseamnă și protecție împotriva dezinformării
George Niculescu a atras atenția că riscurile asupra sistemelor energetice nu mai pot fi înțelese doar în termeni de atacuri militare directe asupra infrastructurii critice. În regiunea Mării Negre, vulnerabilitatea energetică este amplificată de războiul hibrid, de fake news și de campanii de dezinformare care pot afecta încrederea publică, deciziile de investiții și stabilitatea piețelor.
„Cred că nu doar infrastructura critică este lovită de bombe și drone; suntem bombardați în fiecare zi cu știri false, este noul tip de război”, a afirmat Niculescu. În viziunea sa, securitatea energetică depinde din ce în ce mai mult de capacitatea statelor și a instituțiilor de a oferi încredere, stabilitate și previzibilitate. Pentru investitori, mesajele contradictorii, instabilitatea legislativă sau incertitudinea privind politicile publice pot deveni aproape la fel de costisitoare ca riscurile fizice. „Ceea ce lipsește este un cadru solid și previzibil”, a spus președintele ANRE. „Investitorii nu vor veni în această parte a Europei să investească bani decât dacă descoperă un cadru favorabil și stabil.”
El a subliniat că autoritățile de reglementare au un rol central în atragerea capitalului privat: „Putem vorbi despre reziliență, Putem vorbi despre mai multe rețele și mai multe conducte doar dacă avem un cadru favorabil și stabil.”
Hărțile și proiectele anunțate nu sunt suficiente: este nevoie de fezabilitate
Unul dintre mesajele recurente ale președintelui ANRE a fost că regiunea are nevoie să treacă de la prezentări, hărți și intenții la proiecte efectiv livrate. În domeniul energiei, infrastructura strategică nu devine relevantă doar pentru că este desenată pe o hartă, ci pentru că are un cadru de reglementare, un model economic, tarife adecvate, finanțare și parteneriate funcționale.
„În discuții precum aceasta am prezentat de prea multe ori hărți pe care trasăm linii cu proiecte”, a spus Niculescu, referindu-se la modul în care traseele gazelor naturale sau punctele de compresie sunt adesea descrise în dezbaterile publice. „Nu este suficient. Avem nevoie de proiecte, dar acestea vor prinde viață, vor vedea lumina zilei doar dacă vom avea un cadru adecvat.”
El a menționat Coridorul Vertical ca un exemplu important. România se află în centrul acestei rute, care permite transportul gazelor naturale de la sud la nord, inclusiv către Ucraina și alte piețe din regiune. Pentru a susține fezabilitatea proiectului, România a contribuit prin reducerea tarifelor, astfel încât moleculele de gaz să poată circula de-a lungul coridorului. „Ceea ce am făcut pentru a face acest proiect fezabil a fost să reducem tarifele, pentru ca moleculele să poată circula de-a lungul acestui Coridor Vertical.”
Cu toate acestea, mesajul său a fost că trebuie făcut mai mult. Parteneriatul strategic cu Statele Unite, inclusiv în proiecte și tehnologii nucleare, cum ar fi reactoarele modulare mici, trebuie să se concentreze pe rezultate concrete.
Rol strategic în Marea Neagră, în sprijinirea Moldovei și Ucrainei și în reconstrucția regională
George Niculescu a insistat asupra importanței poziției geografice a României. Deși România nu are greutatea industrială a Germaniei sau flota nucleară a Franței, are un avantaj strategic major: poziționarea la Marea Neagră și rolul de punct de intrare pentru fluxuri energetice regionale.
Acest rol este relevant din mai multe puncte de vedere. În primul rând, România joacă un rol esențial în proiectele de transport al energiei din Caucaz și din zona Mării Caspice către Europa, inclusiv în cadrul „coridorului verde” care ar transporta energia prin Georgia și pe sub Marea Neagră. În al doilea rând, Marea Neagră oferă atât resurse de gaze naturale, cât și un potențial semnificativ în domeniul energiei eoliene offshore. „Aceste resurse trebuie protejate”, a adăugat el, susținând că NATO și țările partenere ar trebui să contribuie la securizarea proiectelor de infrastructură critică din regiune.
România joacă deja un rol concret în sprijinirea vecinilor. Niculescu a amintit că România a contribuit la menținerea alimentării cu energie a Republicii Moldova în ultimii ani și că, pentru prima dată după mult timp, gazele naturale au ajuns în Moldova dinspre vest, nu dinspre est. „De vreo patru ierni ținem luminile aprinse în Republica Moldova”, a spus el.
În cazul Ucrainei, România oferă sprijin energetic și servește drept țară de tranzit pentru energia electrică provenită din alte părți ale Europei. „România este o țară de tranzit pentru energia electrică provenită din alte părți ale Europei, destinată aprovizionării Ucrainei”, a spus Niculescu, menționând că infrastructura energetică a Ucrainei continuă să fie ținta unor atacuri masive.
În plus, Portul Constanța, cel mai mare port maritim de la Marea Neagră, ar putea deveni o bază importantă pentru reconstrucția Ucrainei odată ce războiul se va încheia.
Gazele naturale și tranziția energetică merg bine împreună
În cadrul dialogului, președintele ANRE a respins ideea unei opoziții rigide între creșterea rolului gazelor naturale și tranziția energetică. În cazul României, cele două direcții trebuie să avanseze împreună.
„În România, aceste aspecte merg mână în mână”, a declarat Niculescu. „România este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, iar începând din 2027, proiectul Neptun Deep va fi operațional și vom exporta, de fapt, securitate energetică către țările din regiune”, a spus el.
Gazele din Marea Neagră pot contribui la diversificarea aprovizionării, la reducerea dependențelor regionale și la susținerea stabilității pieței. În același timp, România continuă să investească în tranziția energetică. „În paralel cu acest lucru, vom continua să investim în tranziția energetică”, a spus el. „În România sunt instalate șapte gigawați de energie regenerabilă și, pe lângă aceasta, până la sfârșitul anului vor fi operaționale și capacități de stocare de 2 gigawați.” Pentru un sistem cu o pondere tot mai mare a surselor regenerabile, stocarea devine esențială pentru echilibrare, flexibilitate și securitate operațională.
Sursă: Energynomics
