La Hamburg, unul dintre cele două turnuri de răcire ale oţelăriei ArcelorMittal nu mai scoate fum, din cauza costurilor energetice prea mari, imagine simbol a unei ameninţări existenţiale ce apasă asupra industriei germane, scrie AFP, într-un reportaj, preluat de Agerpres. Prima economie a Uniunii Europene nu doar că va intra în recesiune, cu o contracţie a PIB-ului de 0,4% estimată de Guvernul german, dar se confruntă în plus cu un risc pe termen mai lung, acela de a vedea întregi sectoare productive asfixiate de creşterea preţurilor. Nemții par afectați, în primul rând, de prețul gazelor naturale. De altfel, Robert Habeck, ministrul Economiei, a reproşat mai multor ţări, în primul rând SUA, că vând la preţuri ”astronomice” gazele care le înlocuiesc pe cele din Rusia.
În urma opririi unei unităţi de producţie, cei 530 de salariaţi ai oţelăriei din Hamburg sunt în şomaj tehnic de la începutul lunii octombrie. Măsuri similare au fost luate în mai multe combinate europene ale grupului ArcelorMittal.
”Gazul este un element esenţial al procesului” de producţie, iar factura a crescut de şapte ori faţă de perioada anterioară invaziei ruse în Ucraina”, explică Uwe Braun, directorul general al combinatului siderurgic din Hamburg. Or, în aceste condiţii, devine imposibilă alimentarea unui asemenea uriaş energetic care consumă doi terawaţi oră de gaz şi un terawat oră de electricitate – echivalentul unui oraş mediu.
Tot mai multe semnale de alarmă vin şi dinspre alte companii germane: producătorul de hârtie igienică Hakle şi cel de echipamente auto Dr. Schneider au intrat în insolvenţă, în timp ce producătorul de amoniac SKW Piesteritz şi-a oprit trei săptămâni producţia din cauza preţului gazelor.
”Trăim în prezent o criză energetică severă, care se transformă tot mai mult în criză economică”, a rezumat situaţia ministrul german al economiei, Robert Habeck, care a reproşat mai multor ţări, în primul rând SUA, că vând la preţuri ”astronomice” gazele care le înlocuiesc pe cele din Rusia.
”Riscul ca economia germană să piardă teren în competiţia globală creşte”, confirmă lobby-ul industrial BDI.
Într-o Germanie care a scăpat de valurile de dezindustrializare care au afectat Europa în ultimele decenii, industria este un pilon al prosperităţii ţării – încă reprezentând 22% din PIB, faţă de 13% în Franţa.
”Modelul economic al Germaniei constă în cumpărarea de energie ieftină şi de produse intermediare pentru a fabrica vehicule şi maşini-unelte (…) exportate către SUA”, explică Jens Oliver Niklasch, analist la banca LBBW. Or, ”fundamentele (acestui model) se fisurează”, adaugă el.
Prin urmare, companiile care dispun de mijloacele necesare ar putea fi tentate să-şi delocalizeze producţia în afara Germaniei.
”Multe întreprinderi mici şi mijlocii (…) care, în unele cazuri, nu au nicio unitate de producţie în afara Germaniei, îmi spun acum că nu au niciun viitor aici”, mărturiseşte preşedintele BDI, Siegfried Russwurm.
Şi alţi experţi avertizează că preţul gazelor într-o Europă dependendă de livrările ruseşti – reduse acum semnificativ – nu vor mai coborî la nivelul anterior invaziei din Ucraina, astfel că industria va trebui să se obişnuiască cu această ”nouă normalitate”.
Iar această schimbare bulversează o ţară precum Germania, unde sectoarele siderurgiei, chimiei, hârtiei sau sticlăriei au devenit, astfel, vulnerabile, producţia lor scăzând cu 9% faţă de luna februarie.
Pe terenul oţelăriei Arcelormittal minereul de fier stă depozitat în formă de piramidă, în aşteptarea reluării producţiei. Acest combinat producea circa un milion de tone de oţel pe an, producţie destinată în special sectorului auto, ramura cheie a industriei germane. Dar ”cu preţul energiei pe care-l anticipăm, ne întrebăm dacă uzina va mai putea funcţiona anul viitor”, spune îngrijorat directorul de producţie Ansgar Juechter.
Dacă nu se va face nimic ”este clar că unele părţi ale producţiei cele mai energofage vor fi delocalizate”, remarcă la rândul său directorul Uwe Braun.
”Probabil că industria germană se va despărţi de ramurile sale cele mai intensive în consum de energie”, estimează şi analistul bancar Jens Oliver Niklash. Acesta crede, prin urmare, că SUA, ţară unde preţul gazelor se menţine redus datorită producţiei interne abundente, ar putea fi o destinaţie preferată pentru delocalizarea producţiei.
Totuşi, ”nu anticipez o delocalizare generală”, întrucât ”preţul gazului ar trebui să se stabilizeze pe termen mediu, chiar dacă se va menţine mai ridicat decât înaintea crizei”, prognozează Stefan Kooths, economist la Institutul Kiel pentru economie mondială.
Ca ”să facă rost” de energie, Berlinul prelungește activitatea centralelor nucleare și pe cărbune
Germania va prelungi funcţionarea ultimelor sale trei centrale nucleare, a anunţat cancelarul Olaf Scholz, informează AFP şi dpa, preluate de Agerpres. „Vor fi create bazele legale pentru a permite funcţionarea centralelor nucleare Isar 2, Neckarwestheim 2 şi Emsland dincolo de 31 decembrie 2022 şi până pe 15 aprilie 2023”, se precizează într-o scrisoare adresată de Scholz Guvernului său.
Înainte de aceasta, Guvernul german a anunţat menţinerea a numai două dintre aceste trei centrale dincolo de sfârşitul lui 2022.
Prima economie europeană depune toate eforturile pentru a-şi reduce dependenţa de importurile energetice din Rusia, după declanşarea invaziei ruse în Ucraina.
Soarta centralei Emsland din nordul Germaniei a suscitat dispute în cadrul Guvernului de coaliţie al lui Scholz, în special între liber-democraţi (FDP) şi verzi, care sunt împotriva energiei nucleare. Însă, în final, cancelarul federal a tranşat, fără ca un consens să fie înregistrat.
Iniţial, Germania avea drept obiectiv să renunţe la energia nucleară înainte de sfârşitul lui 2022, însă războiul din Ucraina i-a dat peste cap acest plan.
Guvernul german a decis, de asemenea, să prelungească activitatea mai multor centrale pe cărbune până în primăvara lui 2024, chiar dacă Germania îşi fixase drept obiectiv să abandoneze cu totul această energie până în 2030.
Într-un recent interviu pentru televiziunea germană, militanta suedeză Greta Thunberg a estimat că ar fi de preferat să se continue utilizarea centralelor nucleare, care sunt în prezent active în Germania decât să se revină la cărbune.
200 miliarde euro pentru energie
Pentru a atenua şocul creşterii costurilor energetice asupra economiei germane, Guvernul de la Berlin a anunţat, recent, trecută un plan de 200 de miliarde de euro, menit să compenseze parţial aceste costuri ale industriei şi gospodăriilor. Partenerii europeni ai Germaniei au criticat, însă, această iniţiativă, despre care afirmă că distorsionează concurenţa în interiorul UE.
Economia Germaniei va cădea anul viitor în recesiune, cu o contracţie a PIB de 0,4%, faţă de un avans de 2,5% prognozat anterior, în timp ce inflaţia se va menţine la un nivel ridicat, de 7%, ceea ce va frâna consumul, arată cele mai recente previziuni publicate miercuri de Guvernul de la Berlin, informează AFP.
De asemenea, pentru acest an, estimările de creştere au fost revizuite în jos, de la 2,2% până la 1,4%, în timp ce prognoza de inflaţie a fost revizuită în urcare, de la 6,1% până la 8%.
Germania a dezvăluit la finele lunii septembrie un plan de 200 de miliarde de euro pentru a subvenţiona, până în 2024, preţul energiei consumate de gospodării şi companii, ceea ce va frâna inflaţia în 2023. Înainte de anunţare acestui plan uriaş, principalele institute economice din Germania se aşteptau pentru anul viitor la un nou puseu inflaţionist de 8,8%.
Scăderea, apoi oprirea la începutul lui septembrie, a livrărilor de gaze ruseşti către Germania, afectează prima economie europeană. Germania, ţară care, înainte de războiul din Ucraina, importa din Rusia aproximativ 55% din necesarul său de gaze, trebuie acum să se aprovizioneze din alte surse, la preţuri mai mari. Aceste tensiuni au dus la explozia preţului la gaze şi electricitate în Europa, impulsionând inflaţia şi costurile de producţie pentru industrie, motorul economiei germane.
Potrivit datelor furnizate de Institutul german de statistică, producţia industrială a scăzut cu 0,8% în luna august. Cele mai grav lovite au fost industriile cu un consum energetic intensiv, precum chimia, metalurgia, producţia de hârtie şi de sticlă. Toate aceste sectoare au înregistrat o scădere a producţiei de aproape 9% începând din luna februarie.
Germania este principalul partener comercial al României, iar, la nivelul UE, Germania este principala destinaţie a bunurilor exportate de 17 state membre şi una dintre primele trei destinaţii pentru 22 de state membre.
Sursa: Focus Energetic