Cooperarea în domeniul energetic nu mai este doar o chestiune de securitate a aprovizionării sau de integrare a piețelor. În contextul geopolitic actual, aceasta a devenit un cadru pentru stabilitate, dialog și dezvoltare economică în întreaga regiune a Mediteranei de Est și a Europei de Sud-Est, a declarat Stavros Papastavrou, ministrul grec al Mediului și Energiei, în cadrul sesiunii de deschidere a celei de-a 11-a ediții a Simpozionului HAEE privind tranziția energetică, organizat de HAEE – Asociația Elenă pentru Economia Energiei.
Papastavrou a susținut că energia poate servi drept punte de legătură între Europa, Statele Unite și țările din regiune, creând în același timp o platformă comună pentru investiții, participarea sectorului privat și cooperarea bazată pe norme. „Energia devine această punte de stabilitate, dar și de dialog”, a spus ministrul, subliniind că prioritatea nu este doar de a defini ce ar trebui făcut, ci de a analiza ce se pune deja în aplicare. „Pentru mine, nu este vorba despre ce cred eu că ar trebui să facem. Este vorba despre ce facem de fapt”, a adăugat el.
Pentru Europa de Sud-Est, inclusiv România, mesajul este deosebit de relevant. Regiunea este percepută din ce în ce mai mult nu doar ca un spațiu de tranzit, ci ca un coridor energetic strategic care leagă punctele de intrare a GNL-ului, interconectările de gaze, piețele regionale și viitoarea producție offshore. În acest context, inițiative precum Coridorul Vertical pot fi înțelese ca parte a unei arhitecturi geopolitice mai ample, menite să consolideze reziliența împotriva șocurilor de aprovizionare și să reducă expunerea la dependențele energetice coercitive.
Papastavrou a plasat formatele regionale, precum Forumul pentru gaz din estul Mediteranei și inițiativa 3+1 (Grecia, Cipru, Israel + Statele Unite), în centrul acestei noi arhitecturi. Potrivit acestuia, aceste platforme demonstrează că energia poate contribui la alinierea țărilor în jurul unor interese comune: dezvoltare, prosperitate, stabilitate și cooperare. „Inițiativele Forumului EastMed pentru gaze naturale sau 3+1 reflectă o cultură în care EastMed și energia devin un centru de stabilitate, devin un forum și un cadru de cooperare cu interes comun, interesul dezvoltării, prosperității”, a spus el.
Ministrul grec a subliniat, de asemenea, în ce fel cooperarea în domeniul energetic poate contribui la reducerea impactului comportamentelor destabilizatoare într-o regiune marcată istoric de tensiuni. În viziunea sa, infrastructura comună, logica comercială și interesele strategice comune pot constitui o alternativă practică la confruntare.
Esența acestei abordări o reprezintă o ordine energetică bazată pe norme. Papastavrou a menționat importanța regulilor comerciale, a implicării sectorului privat și a acțiunii coordonate între Statele Unite, Uniunea Europeană și țările din regiune. El a afirmat că regiunea ar trebui să se concentreze pe „modul în care ar trebui să respectăm Lex Mercatoria, modul în care ar trebui să implicăm activ sectorul privat, modul în care Statele Unite, Uniunea Europeană și țările din regiune ar trebui să colaboreze, respectând regulile și creând prosperitate”.
Pentru România, această argumentație consolidează valoarea strategică a interconectivității. Dezvoltarea rutelor de transport al gazelor naturale nord-sud, accesul la GNL prin Grecia, rolul Bulgariei și al României în transportul gazelor naturale mai departe în Europa Centrală și de Est, precum și contribuția viitoare a gazelor naturale din Marea Neagră se încadrează toate în logica mai largă descrisă de ministrul grec.
Declarațiile lui Papastavrou evidențiază, de asemenea, convergența tot mai mare dintre securitatea energetică și politica externă. Energia nu mai este tratată doar ca un domeniu tehnic, ci ca un instrument de securitate colectivă și reziliență geopolitică. Acest lucru este deosebit de important pentru țările de pe flancul estic al NATO și pentru statele membre ale UE care sunt încă expuse volatilității piețelor energetice globale. „Energia devine nu doar o punte între Europa și SUA, ci un pilon al stabilității și creșterii pentru regiunea Mediteranei de Est”, a afirmat el.
Ministrul a salutat, de asemenea, discuțiile care vor avea loc la Washington, făcând referire la invitația secretarului american al Energiei, Chris Wright, și la reuniunea ministerială a Forumului pentru gazul din estul Mediteranei. El a descris aceste întâlniri ca fiind dovada faptului că cooperarea poate genera rezultate mai bune decât acțiunile naționale izolate. „Când lucrăm împreună, putem realiza mult mai mult decât fiecare în parte”, a spus Papastavrou.
Din perspectiva mediului de afaceri românesc, concluzia principală este că infrastructura energetică regională devine parte a unui cadru strategic de securitate. Conductele, terminalele de GNL, stocarea, producția offshore și regulile pieței transfrontaliere sunt considerate din ce în ce mai mult ca instrumente care pot consolida poziția de negociere a întregii regiuni.
În cadrul acestei arhitecturi emergente, Grecia se poziționează ca o poartă de acces sudică pentru surse diversificate de energie, în timp ce România își poate consolida rolul atât de producător, cât și de nod regional de transport. Succesul acestui model va depinde de realizarea infrastructurii, de viabilitatea comercială, de armonizarea cadrului de reglementare și de o coordonare politică susținută între statele din Europa de Sud-Est, Uniunea Europeană și Statele Unite.
Sursă: Energynomics
