La 𝗚𝗿𝗲𝗲𝗻 𝗘𝗻𝗲𝗿𝗴𝘆 𝗖𝗼𝗻𝗳𝗲𝗿𝗲𝗻𝗰𝗲, un eveniment de referință în domeniul energiei organizat de The Diplomat-Bucharest, lideri din sectorul energetic românesc au prezentat inițiativele și proiectele lor esențiale pentru asigurarea sustenabilității și stabilității sistemului energetic național.
Hidroelectrica, Nuclearelectrica Oficial și Electrocentrale Bucuresti ELCEN au fost prezente cu contribuții semnificative, subliniind atât provocările, cât și oportunitățile viitorului energetic al României.
⚡𝗥𝗮𝗱𝘂 𝗖𝗼𝗻𝘀𝘁𝗮𝗻𝘁𝗶𝗻, 𝗠𝗲𝗺𝗯𝗿𝘂 𝗗𝗶𝗿𝗲𝗰𝘁𝗼𝗿𝗮𝘁 𝗛𝗶𝗱𝗿𝗼𝗲𝗹𝗲𝗰𝘁𝗿𝗶𝗰𝗮, a evidențiat contribuția Hidroelectrica la tranziția energetică:
• A menționat proiectele de renovare a centralelor, inclusiv Vidraru (188 milioane euro) și Raul Mare Retezat (136 milioane euro), cu licitații în curs pentru alte proiecte majore, precum Brădișor (peste 100 milioane euro).
“Ne aflăm într-un moment foarte important în ultimii 40 de ani din punct de vedere al dezvoltării care se întâmplă în România. Ultimul an a fost deosebit din punct de vedere al proiectelor anunțate în sistemul energetic național. Se pare că suntem pe o cale bună.
Hidroelectrica SA se află în avangarda protejării sistemului energetic din România, fiind unul dintre principalii piloni de stabilitate ai acestei tranziții energetice. Este obiectivul principal al echipei de management a companiei.
Desigur, avem o serie de proiecte de renovare a centralelor noastre electrice. Proiectul Vidraru are o valoare de 188 de milioane de euro. Pe lângă Vidraru, avem și Raul Mare Retezat, cu o capacitate specială de producție, investiție de peste 136 de milioane de euro. Există o procedură de licitație pentru centrala Brădișor, un proiect de peste 100 de milioane de euro”
⚡𝗔𝗹𝗲𝘅𝗮𝗻𝗱𝗿𝘂 𝗩𝗶𝘀̦𝗮𝗻, 𝗖𝗢𝗢 𝗡𝘂𝗰𝗹𝗲𝗮𝗿𝗲𝗹𝗲𝗰𝘁𝗿𝗶𝗰𝗮, a prezentat proiectele ambițioase ale companiei:
• Modernizarea Unității 1 de la Cernavodă, prelungind durata de viață cu încă 30 de ani.
• Construirea Unităților 3 și 4 la Cernavodă, cu o putere totală de 1.400 MW, ce vor fi operaționale la începutul anilor 2030.
• Compania urmărește să aducă 2.000 MW în următorul deceniu, contribuind semnificativ la securitatea energetică a României.
“Avem proiecte ambițioase care sunt în curs de desfășurare și în stadii avansate. Avem proiectul de modernizare a Unității 1 de la Cernavodă, care va aduce încă 30 de ani de energie nucleară. Avem proiectul Unităților 3 și 4 pentru care avem o companie de proiect (EnergoNuclear) și suntem în negocieri pentru un contract EPCM pentru aceste 2 unități. Clădirile sunt deja instalate și intenționăm să punem în funcțiune viitoarele reactoare la începutul anilor 2030.
Unitățile 3 și 4 vor aduce încă 1.400 MW în sistemul energetic din România. Ne-am angajat să aducem cel puțin 2000 MW în următorul deceniu în România, ceea ce asigură siguranța sistemului energetic și sustenabilitatea timp de decenii. Rețineți că unitatea nucleară funcționează timp de 60 de ani în 2 cicluri (30 + 30)”.
⚡𝗖𝗹𝗮𝘂𝗱𝗶𝘂 𝗖𝗿𝗲𝘁̦𝘂, 𝗱𝗶𝗿𝗲𝗰𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹 𝗴𝗲𝗻𝗲𝗿𝗮𝗹 𝗮𝗹 𝗘𝗟𝗖𝗘𝗡, a subliniat provocările și necesitatea modernizării sistemului de energie termică din București:
• A subliniat importanța termocentralelor pentru încălzirea orașului, acestea neputând fi înlocuite de alte surse de energie, în ciuda interconectării crescute a rețelei naționale.
• A atras atenția asupra vulnerabilităților din sistem, mai ales în iernile geroase, și a pledat pentru investiții urgente în infrastructură.
“Pe piața energiei electrice, acum există o anumită efervescență legată de toate aceste noi investiții potențiale, în special în energia regenerabilă. Întrebarea care este în mintea tuturor este: vor fi toate făcute, sau care vor fi făcute, care vor primi finanțare, care vor fi gata mai întâi? Vedem că uneori consumul este de 5.000 – 6.000 de megawați, ca să nu mai vorbim de 4.000 undeva în martie-aprilie. Vorbim despre zeci de mii de megawați. Evident, sunt întrebări la care doar timpul va da răspunsul, dar CET-urile de la București trebuie făcute. De ce? Oricare dintre centralele electrice din România, dacă are o problemă și se oprește, poate fi înlocuită din altă parte.
Capacitatea de interconectare a României a crescut, dar energia termică necesară încălzirii orașului București, capitala României, nu poate fi înlocuită. Bucureștiul este ‘prea mare pentru a eșua’. Rețeaua de gaze nu o poate susține, nici rețeaua de distribuție a energiei electrice nu o poate susține. Deci, așa trebuie modernizat acest sistem care și-a atins limitele în ultimii doi-trei ani, de fapt ultimele trei-patru ierni, în special 2020-2021. Încălzirea globală ne-a ajutat. Dacă ar fi fost ierni în București ca acum 10-15 ani, cu -20 de grade sau -15 grade timp de câteva săptămâni, situația ar fi fost crudă. Iernile blânde ne-au ajutat, dar nu ne vor ajuta la nesfârșit”.
