Integrarea mai profundă a pieței europene de electricitate ar putea aduce beneficii economice suplimentare de cel puțin 4 miliarde de euro pe an, estimează ACER. Raportul publicat la 4 noiembrie arată că schimburile dintre țări sunt deja valoroase, dar capacitatea insuficient disponibilă în rețele și întârzierile proiectelor împiedică folosirea întregului lor potențial. Evaluarea folosește condițiile din 2025 și compară funcționarea efectivă a pieței cu situația în care 13 proiecte de integrare ar fi fost pe deplin operaționale, potrivit 2eu.brussels.
Pentru 2025, operatorii de transport și operatorii piețelor au estimat la aproximativ 32 de miliarde de euro diferența de surplus economic dintre piețele cuplate pentru ziua următoare și un scenariu în care acestea ar fi funcționat izolat, fără schimburi. ACER folosește această comparație pentru a arăta valoarea interconectării. Indicatorul măsoară eficiența pieței și însumează surplusul consumatorilor, al producătorilor și veniturile din congestii. Nu este profitul unei instituții și nici o sumă împărțită direct gospodăriilor.
ACER consideră evaluarea un prag inferior al potențialului, deoarece numeroase alte proiecte nu au fost cuantificate. Anexa metodologică precizează însă că estimările sunt orientative. Unele folosesc simulări ale pieței, altele teste desfășurate înaintea implementării, economii de costuri sau studii externe. Diferențele dintre metode, datele disponibile și ipoteze influențează precizia rezultatelor. Raportarea la 2025 permite comparații, dar nu garantează același beneficiu într-un an cu alte prețuri, alt consum sau altă producție.
Întârzierile au avut și un cost de oportunitate. Proiectele care ar fi trebuit să funcționeze mai devreme ar fi putut produce aproximativ 700 de milioane de euro în surplus economic suplimentar în 2025. Această valoare descrie beneficiul neobținut din cauza întârzierilor, nu o factură și nici o pierdere contabilă certificată. Ea nu trebuie adăugată automat potențialului de 4 miliarde, care include și continuarea unor proiecte întârziate.
O problemă centrală rămâne accesul la capacitatea rețelei. Regulamentul european privind piața electricității interzice restrângerea schimburilor dintre zonele de ofertare doar pentru a rezolva congestiile din interiorul unei zone. Pragul de 70% se aplică în funcție de metoda de calcul și de limitele de siguranță, luând în considerare avariile relevante. Nu înseamnă că fiecare linie trebuie încărcată permanent la 70% din puterea sa maximă. Legislația permite derogări limitate pentru menținerea siguranței operaționale.
ACER constată că regula nu este încă aplicată integral. Pentru participanții la piață, consecința poate fi accesul limitat la energie din alte zone chiar atunci când aceasta ar putea înlocui producție mai costisitoare. Agenția cere atât respectarea cerințelor existente, cât și calcularea și alocarea mai eficientă a capacității. Integrarea îmbunătățește rezultatul ansamblului pieței, dar nu promite scăderea fiecărui preț local; unele simulări arată scăderi în zonele importatoare și creșteri în cele exportatoare.
În paralel, intervențiile operatorilor pentru menținerea rețelelor în limite sigure au costat 5,4 miliarde de euro în 2025, față de 4,3 miliarde în 2024. Acestea includ redispecerizarea, prin care se modifică producția unor centrale, contratranzacționarea și alte măsuri corective. Nu toate rezolvă supraîncărcarea liniilor. O parte protejează limitele de tensiune sau frecvență, iar raportul evidențiază importanța controlului tensiunii în Spania și Portugalia după pana iberică din 2025. Întregul cost suplimentar nu poate fi atribuit automat acelui incident.
Piețele au făcut totuși progrese. Produsele de 15 minute, introduse în cuplarea piețelor pentru ziua următoare la 1 octombrie 2025, reprezintă aproape 90% din volumele tranzacționate în acest segment. Intervalele mai scurte permit ajustarea cumpărărilor și vânzărilor la variațiile producției solare și eoliene și ale consumului. Pe piața intrazilnică, unele frontiere permit din ianuarie 2026 tranzacții până la 30 de minute înaintea livrării, când prognozele sunt mai apropiate de condițiile reale.
Aceste posibilități rămân dependente de accesul la rețea. ACER recomandă extinderea alocării de tip flow-based în apropierea livrării, o metodă care ține seama de interdependența fizică a fluxurilor între mai multe frontiere, nu tratează fiecare legătură izolat. Simulările pentru regiunea Core arată că o alocare mai eficientă în licitațiile intrazilnice ar fi permis tranzacții suplimentare în 2025. Ele evaluează funcționarea rețelei existente și nu echivalează cu aprobarea construirii unor interconexiuni noi.
Platformele europene de echilibrare completează această cooperare, permițând operatorilor să corecteze diferențele dintre producție și consum folosind resurse din alte țări. ACER arată că ele au produs peste un miliard de euro în surplus economic în 2025 și cere conectarea operatorilor rămași, extinderea cooperării pentru rezerve și participarea mai ușoară a bateriilor și a consumului care poate fi ajustat. Aceste beneficii privesc un segment al pieței, nu întreaga valoare a integrării.
Pe termen mai lung, protecția împotriva variațiilor de preț rămâne inegală. Tranzacțiile la termen sunt concentrate în câteva zone, iar activitatea scade rapid pentru contractele cu livrare la mai mult de un an. ACER recomandă schimbări care să permită și participanților din piețele mai puțin lichide să își acopere riscurile. În același timp, contractele de cumpărare a energiei pe termen lung combină tot mai frecvent producția regenerabilă cu stocarea, pentru a adapta mai bine livrările la nevoile cumpărătorului.
Raportul analizează și extinderea cuplării piețelor către părțile contractante ale Comunității Energiei, relevantă pentru Balcanii de Vest. Beneficiile depind de aplicarea regulilor, coordonarea operatorilor și condițiile tehnice, nu rezultă automat din existența liniilor electrice. Mesajul ACER este că o parte a câștigurilor poate veni din folosirea mai bună a sistemului deja construit. Obținerea lor cere implementare și cooperare; raportul de monitorizare nu adoptă legi noi, iar efectul asupra facturilor depinde și de contractele de furnizare, tarife și taxe.
Sursă: Financial Intelligence
