Lipsa specialiștilor și racordarea la rețeaua electrică sunt două probleme cu care se confruntă România în privința construirii de centre de date, potrivit lui Radu Tărău, Director Executiv al EnergoBit Control Systems. „Problema importantă este lipsa specialiștilor sau, mai degrabă, învârtirea specialiștilor în aceeași zonă, fără să creăm alții noi”, a declarat Tărău, în cadrul conferinței DigitALL 2026, organizată de Energynomics, la București.
El a precizat însă că România ar putea o oportunitate în acest domeniu, datorită contextului european. Concret, Frankfurt este blocat din perspectiva centrelor de date până în 2030, nu din cauza lipsei de capital, ci din cauza capacității limitate de energie electrică. Dublin se confruntă cu aceeași situație. În Germania, Oracle a anulat o investiție de 3 miliarde de euro, iar Amazon și-a amânat planurile. Aceste blocaje lasă liberă o piață pe care România, alături de alte țări, încearcă să o capteze.
Punctul de plecare al României este însă inegal. Capacitatea instalată în centre de date în România este de aproximativ 80 MW, față de peste 4.000 MW în Germania, un decalaj de circa 60 de ori, în condițiile în care diferența de PIB dintre cele două economii este de aproximativ 12 ori. Tărău estimează că există loc în rețea pentru 1-2 GW de capacitate nouă, dat fiind mixul energetic al țării: nuclear la Cernavodă, hidro și dezvoltarea continuă a solarului, eolianului și a sistemelor de stocare (BESS).
Dar există două vulnerabilități structurale limitează însă ritmul de creștere. Prima este viteza de execuție: proiectele din solar, eolian și BESS avansează lent, iar Bulgaria, de exemplu, a fost mai pragmatică în atragerea unor astfel de investiții. Un indicator tehnic relevant este timpul mediu de întrerupere a alimentării cu electricitate, care în România este de aproximativ 240 de minute pe an, față de sub 120 de minute în vestul Europei, ceea ce reprezintă un factor critic pentru operatorii de centre de date.
A doua vulnerabilitate este deficitul de specialiști în energetică. România dispune de ingineri pregătiți, familiarizați cu Sistemul Energetic Național, dar acest capital uman nu este completat de generații noi. Tărău precizează că un centru de date necesită expertiză dublă, atât în înțelegerea rețelei electrice, dar și a funcționalității specifice a infrastructurii de date, inclusiv a comunicațiilor SCADA și a managementului integrat.
„Un centru de date de 100 MW va consuma cât jumătate din Cluj. Eu văd, ca inginer în energetică, un centru de date ca o stație electrică în care, pe lângă funcționalitatea echipamentelor, avem de-a face cu complexitatea comunicațiilor spre SCADA operatorilor”, a adăugat el.
La acestea se adaugă o constrângere logistică, respectiv livrarea unui transformator de putere durează în prezent între unu și doi ani. În Plus, alegerea amplasamentului unui centru de date trebuie să țină cont de puterea rețelei în punctul respectiv, nu de poziția geografică. România se află în competiție cu alte state pentru piața lăsată liberă de blocajul occidental, iar fereastra de oportunitate este limitată în timp, a mai spus Tarău.
Conferința DigitALL 2026 a fost organizată de Energynomics, cu susținerea partenerilor noștri: CBRE Romania, Eaton Electric, EnergoBit, KSTAR New Energy, WALDEVAR Energy, WTW Romania.
Sursă: Energynomics
