Ciclul de investiții în energie al României intră într-o nouă fază, în care companiile și autoritățile publice vor trebui să se bazeze mai puțin pe granturi tradiționale și mai mult pe instrumente financiare, cooperare regională și proiecte de importanță regională, a declarat Paul Șerbănescu, responsabil pentru finanțări nerambursabile și instrumentelor financiare publice, PPC Romania, la al 11-lea Simpozion HAEE privind tranziția energetică, în cadrul panelului dedicat României, organizat de Energynomics.
Intervenția sa a avut loc în contextul discuțiilor despre finanțarea proiectelor de energie regenerabilă din România, după câțiva ani în care banii publici din Planul Național de Redresare și Reziliență, Fondul de Modernizare și alte surse europene au jucat un rol important în relansarea pieței.
Șerbănescu a avertizat că acest model se schimbă. Cadrele financiare multianuale europene actuale se apropie de final, iar următorul va fi construit pe o filozofie diferită, mai apropiată de logica de etape și obiective din Facilitatea de Redresare și Reziliență. Principala consecință, a spus el, este că instrumentele bazate pe granturi vor dispărea treptat, lăsând mai mult loc pentru instrumentele financiare.
Aceasta înseamnă că finanțarea mixtă, garanțiile și contractele pentru diferență vor deveni din ce în ce mai relevante pentru investitorii din energie. Pentru România, unde granturile au ajutat la accelerarea proiectelor de energie regenerabilă, schimbarea impune o modificare de mentalitate. Șerbănescu a spus că România și partenerii săi regionali trebuie să renunțe la modelul centrat pe granturi și instrumente nerambursabile și să se pregătească pentru o nouă filozofie de finanțare bazată mai mult pe instrumente financiare.
Proiectele regionale urcă în agendele de finanțare
Schimbarea nu este doar financiară, ci și strategică. În opinia sa, companiile și țările din regiune ar trebui să întărească cooperarea și să proiecteze proiecte de importanță regională. România, Grecia și Bulgaria nu vor opera în izolare atunci când vor concura pentru viitoarele resurse europene. Ele vor concura cu economii mai mari, cum ar fi Franța, Germania, Italia și Spania, pentru aceleași fonduri.
Aceasta face ca relevanța regională să fie mai mult decât un subiect diplomatic. În interpretarea lui Șerbănescu, viitoarea finanțare europeană va favoriza din ce în ce mai mult proiectele care pot demonstra importanța strategică dincolo de orice piață națională. El a subliniat viitorul program „Global Europe”, pe care l-a descris ca un instrument major de sprijin pentru companiile europene din afara UE, inclusiv în Asia, Africa și țările vecine, cum ar fi Moldova și Ucraina.
Mai târziu în discuție, Șerbănescu a revenit asupra problemei finanțării din perspectiva flexibilității. Întrebat despre finanțarea soluțiilor de flexibilitate și a modelelor de afaceri integrate care combină generarea, stocarea și serviciile de sistem, Șerbănescu a spus că problema rămâne „în dezbatere” și a subliniat mai întâi o lipsă de aliniere în strategiile de finanțare publică: schemele de sprijin nu pot, în același timp, să încurajeze o ofertă mai mare de electricitate, reducând cererea. Se așteaptă ca această logică să fie corectată în viitoarele programe de finanțare.
Stocarea rămâne una dintre domeniile în care sprijinul public poate juca un rol important. Șerbănescu a făcut referire la Fondul de Modernizare și a menționat că au fost deja obținute granturi pentru baterii colocate. De asemenea, a menționatcă este în așteptare o schemă de sprijin pentru stocare autonomă (stand-alone), vizând instalarea a peste 2 GWh.
Cu toate acestea, cel mai important punct pe care l-a atins cu privire la flexibilitate a fost că aceasta începe cu rețeaua. România are nevoie de investiții în rețele pentru a absorbi și a transporta energia produsă de noile capacități regenerabile. Dar aceasta nu înseamnă neapărat doar linii noi sau stâlpi noi. Soluțiile inteligente, contoarele inteligente și o monitorizare mai bună a infrastructurii existente pot, de asemenea, să crească flexibilitatea rețelei.
Pentru investitori, mesajul lui Paul Șerbănescu a fost clar: următoarea etapă a pieței energetice din România nu va fi finanțată doar prin subvenții clasice și nu va fi rezolvată doar prin adăugarea de capacități de generare. Proiectele care pot fi finanțate vor trebui din ce în ce mai mult să combine sofisticarea financiară, relevanța regională, stocarea, flexibilitatea și rețele inteligente. În această nouă fază, câștigători vor fi aceia care vr reuși să treacă de la solicitarea de granturi la finanțare structurată și de la proiecte individuale la soluții regionale integrate.
