România are un rol din ce în ce mai important la nivel european, mai ales în contextul proiectelor de gaz din Marea Neagră şi a modului în care acestea ne poziţionează în topul producătorilor de gaz, a explicat Eric Stab, preşedinte şi CEO al ENGIE România, în cadrul conferinţei ZF Power Summit 2023. Volker Raffel, șeful E.ON România, prezent la aceeași manifestare, a spus că investiţiile în sectorul energetic trebuie să continue, iar România trebuie să aibă o mai mare rezilienţă a industriei de electricitate şi gaze. Alexandru Aurelian Chiriţia, CEO al Electrica, a declarat, la rândul său, că situaţia pieţei energetice din România se va normaliza anul acesta comparativ cu cea de anul trecut. Poate cel mai ”contondent” dintre cei prezenți la dezbateri a fost șeful Transelectrica, Gabriela Andronache, care ”a pus degetul pe rană”: investitorii şi dezvoltatorii interesaţi de sectorul energiei regenerabile din România realizează multe proiecte pe hârtie, însă puţine dintre acestea s-au transformat cu adevărat în realitate în ultimii doi ani!
„Trebuie să continuăm să valorificăm resursele pe care România le are. Spun adesea că România este o ţară bogată, cu potenţial care poate fi mai bine valorificat. Trebuie să realizăm ce potenţial major avem: România este al doilea producător de gaz de pe continent şi va deveni cel mai mare producător de gaz de pe continent, odată cu declinul volumelor exploatate de Ţările de Jos. Trebuie să ne asigurăm că restul Europei înţelege că România poate avea un rol esenţial pe continent, în aceste vremuri complicate, în care toate ţările caută surse de gaz. Pentru a ajunge la acest rezultat, trebuie să colaborăm cu toţii pentru a ne asigura că se va şi întâmpla”, a mai spus Eric Stab.
România rămâne în continuare o piaţă prioritară pentru grupul ENGIE, prezent astăzi în 28 de ţări. „Vom contina să investim în reţele, activitatea noastră cheie în România. Operăm 22.000 km de reţele local. În 2022 am investit 110 milioane de euro în reţele, am extins cu 430 km de noi reţele, adică echivalentul distanţei Bucureşti-Suceava. Am conectat anul trecut 80.000 de clienţi noi la reţea. Dacă presupunem că, în spatele fiecărui contor, sunt, în medie, 2,5 persoane, am conectat aproximativ un total de 210.000 persoane, adică echivalentul populaţiei unui oraş de mărimea Oradei sau a Ploieştiului”, a mai declarat șeful Engie România.
ENGIE spune că a investit 1,5 miliarde de euro din 2005 până astăzi şi va continua să modernizeze infrastructura existentă. În total, compania a modernizat peste 8.000 km de reţea de la intrarea în piaţă.
„A doua direcţie strategică sunt regenerabilele, aflate în centrul atenţiei Grupului, care are ca obiectiv de a pune în funcţiune 4 GW de energie verde pe glob, anual. România este parte din această strategie. Local, avem astăzi o capacitate de 120 de MW de energie regenerabilă în funcţiune şi vrem să ajungem la 1000 de MW până în 2030. Avem, deja, proiecte în prospecţie, care însumează 800 MW, în stadii variate de dezvoltare, şi planificăm decizii importante de investiţie în acest an. Important este ca anual să existe proiecte de investiţie şi să facem paşi în această direcţie”, a subliniat Eric Stab.
A treia direcţie de dezvoltare pentru piaţa locală este legată de modul în care soluţiile verzi de energie pot contribui la decarbonarea clienţilor.
„Criza preţurilor este un catalizator pentru clienţi, care se gândesc să aleagă soluţii verzi şi, astfel, să contribuie la decarbonare. La ENGIE, pentru clienţii rezidentiali şi cei business, investim în soluţii descentralizate de producţie de energie electrică. Avem 30 de clienţi business pentru care am instalat panouri fotovoltaice sau suntem pe cale de a o face. Avem în construcţie cel mai mare proiect de panouri fotovoltaice pe situl Saint-Gobain pentru fabrica din Călăraşi, unde vom instala panouri fotovolatice cu o puetere 8,6 MW. Avem şi 800 de clienţi rezidenţiali prosumatori pentru care am instalat panouri fotovoltaice”.
Compania este interesată atât de proiecte greenfield, cât şi de achiziţii, pentru a atinge obiectivul de 1.000 MW putere instalată până în 2030 în România.
Tranziția energetică va dura
Dependenţa Europei de gazul rusesc este în scădere, însă tranziţia înspre alte surse de energie va dura, iar răspunsul la întrebarea dacă gazul rusesc va dispărea de pe piaţa europeană este unul dificil, a explicat Eric Stab.
„Cred că Europa va avea nevoie de gaz pentru mult timp de acum înainte, ştiut fiind că rămâne energia pentru tranziţia energetică. Poate că Europa va mai folosi gaz rusesc, însă nu sunt convins. Important este că Europa s-a organizat pentru a se descurca fără gazul rusesc. Mulţi din Europa cred că vom reuşi să nu mai avem nevoie de gaz rusesc până în 2026-2027. Ştim că sunt, în continuare, ţări care depind de acest gaz, direct sau indirect, deci e dificil de spus ce se va întâmpla cu acestea, dacă vor adopta strategia de a înlocui gazul rusesc sau nu”, a mai spus directorul general al Engie România.
Din noiembrie 2021, de la începutul aplicării schemelor de sprijin pentru consumatori, pre-finanţate de furnizori, ENGIE a avut de recuperat sume totale de circa 2,8 miliarde de lei, din care mai are de recuperat astăzi 900 de milioane de lei.
„Sumele sunt în continuă creştere, ca urmare a schemelor de suport implementate. Pentru consumatorii industriali şi business, care nu au alocări de preţuri preferenţiale, va fi nevoie să facem solicitări de rambursare, sume pe care nu le cunoaştem, pentru că trebuie să fie raportate la preţurile din piaţă. Deci, per total, 2,8 miliarde de lei de la începutul aplicării schemelor de suport”.
”În România, schema de suport a fost pre-finanţată de furnizori. În contextul în care preţurile au ajuns la niveluri nemaiîntâlnite, de până la 240 – 250 de euro pe MWh la gaze naturale (n.r. – circa 2.500 dolari/1.000 mc, în condițiile în care un preț normal era de aproximativ 250 dolari/1000 mc), cu toţii ne întrebam ce se va întâmpla cu sectorul energetic. Însă preţurile au scăzut, autorităţile au înţeles că şi furnizorii trebuie ajutaţi şi protejaţi, mai ales în contextul unei crize în ceea ce priveşte siguranţa în aprovizionare. Furnizorii au nevoie de consumatori, dar şi clienţii au nevoie de furnizori. Dacă furnizorii nu pot face faţă acestor condiţii vitrege de piaţă, întreg sectorul se expune unor riscuri majore”, a precizat Stab.
”Trebuie să mărturisesc că ultimele 12 luni au fost ca şi cum am fi fost aruncați într-o maşină de spălat, de unde am ieşit uzi, ameţiţi, încercând să rămânem concentraţi la ce se întâmplă. Cu toţii cred că am experimentat acest sentiment şi am redescoperit cât de importantă este siguranţa în aprovizionare şi că aceasta nu este garantată”, a mai spus Eric Stab.
Pe de altă parte, acesta a declarat că, împreună cu tot sectorul, cu autorităţile, s-a făcut faţă provocărilor de anul trecut legate de siguranţa în aprovizionare. ”Am depozitat mult gaz. Ca idee, am avut peste 9 TWh de gaz natural în depozitele din ţară înainte de începerea iernii acesteia, mai mult ca niciodată. Acest fapt are şi o implicaţie financiară importantă: când depozitezi volume mai mari, la preţuri foarte mari, acest lucru atârnă greu în balanţa financiară a companiei. Pentru iarna viitoare vom păstra acelaşi scenariu: vom continua să ne mobilizăm. Am avut noroc şi cu temperaturile din această iarnă, de aceea volumele de gaz din depozite din februarie 2022, raportat la cele din aceeasi lună a anilor anteriori, sunt la un nivel destul de ridicat în România şi în Europa. Acest lucru ne va ajuta sa gestionăm iarna viitoare, pentru că vom ieşi din această iarnă cu depozitele relativ pline, ceea ce va diminua presiunea de a cumpara gaz natural pentru a le umple. În plus, există şi obiectivul european de a umple depozitele la 90% din capacitate înainte de 1 noiembrie. Deşi este un efort financiar important, vom face tot ce este necesar pentru a contribui la îndeplinirea acestui obiectiv”, a mai spus Eric Stab.
Investițiile trebuie să continue
Volker Raffel, director general E.ON Romania, spune că investiţiile în sectorul energetic trebuie să continue, iar România trebuie să aibă o mai mare rezilienţă a industriei de electricitate şi gaze. Totodată, el este de părere că strategia pe termen lung pentru România presupune un mix energetic, dar răspunsul pentru următorii câţiva ani stă în sursele regenerabile şi în consolidarea reţelelor, pentru a le conecta.
„Strategia pe termen lung pentru România presupune un mix energetic, dar răspunsul pentru următorii câţiva ani stă în sursele regenerabile şi în consolidarea reţelelor pentru a le conecta. Suntem aici pentru a investi, trebuie să continuăm să fim stabili şi să ne facem treaba şi să nu ne plângem de legislaţie. Trebuie să investim în continuare în sectorul energetic şi să ne pregătim pentru o mai mare rezilienţă a industriei de electricitate şi gaze din România şi trebuie să începem să lucrăm la asta acum”, a spus Volker Raffel, CEO, E.ON Romania, în timpul conferinţei ZF Power Summit 2023.
”Există lucruri care pot ajuta România foarte repede, cum ar fi sursele de energie regenerabilă şi prosumatorii, dar şi evitarea risipei de energie. Aceste lucruri ar trebui făcute imediat. România va vedea deja rezultatele în iarna viitoare”, a mai spus șeful E.ON România.
Potrivit acestuia, trebuie întărită reţeaua de transport și distribuție, trebuie investit în noi tehnologii și în securităatea cibernetică.
Situația se va normaliza
Alexandru Aurelian Chiriţia, CEO al Electrica, a declarat în cadrul ZF Power Summit 2023, că situaţia pieţei energetice din România se va normaliza anul acesta comparativ cu cea de anul trecut. „Pot preciza că avem o preocupare în a contribui la stabiliatea sistemului energetic pe care îl avem în România. E nevoie de un efort comun, care se va concretiza. Dacă am reuşit să facem faţă situaţiei de anul trecut, când a fost cel mai greu, vom putea şi anul acesta. Nu ştiu care este viitorul pe termen scurt al preţurilor la energie, dar credem că acestea vor scădea”.
În ceea ce priveşte poziţia Electrica faţă de preţurile pieţei, Alexandru Aurelian Chiriţă a declarat: „Cred că este necesar un preţ predictibil şi stabil. Nu este relevant să ai un val în care profitul să crească brusc, dar care, pe de cealaltă parte, să îţi creeze instabilitate, îndeosebi în ceea ce priveşte cashflow-ul companiei”.
„În ceea ce priveşte planul de dezvoltare pe producţia de energie, Electrica îşi doreşte în continuare dezvoltarea în această direcţie. Încercăm să echilibrăm această nevoie energetică pe care o avem cu toţii. Un aspect important este digitalizarea şi modernizarea sistemelor, pentru a reacţiona mult mai repede la situaţiile speciale. A fost un efort enorm al colegilor mei pentru a gestiona situaţia de anul trecut. De asemenea, avem parte de o nouă provocare: securitatea cibernetica. Reţeaua de distribuţie are o capacitate suficientă pentru a primi prosumatorii şi a le asigura racordarea. Dacă nu mă înşel, cei mai mult prosumatori se află în reţeaua noastră. Mai exact, undeva la 14.000. Dar numărul lor va creşte”, a mai spus șeful Electrica.
Proiecte pe hârtie
Investitorii şi dezvoltatorii interesaţi de sectorul energiei regenerabile din România realizează multe proiecte pe hârtie, însă puţine dintre acestea s-au transformat cu adevărat în realitate în ultimii doi ani, a explicat Gabriel Andronache, președintele Directoratului Transelectrica, în cadrul conferinţei ZF Power Summit 2023.
„Toată lumea spune că doreşte să investească, dar în realitate nu se instalează. În eolian România are o capacitate de 3.014 MW de peste doi ani. Nu s-a instalat nimic în eolian. În fotovoltaic am început anul trecut cu 1.357 MW, am ajuns la 1.390 MW şi acum avem puţin peste capacitatea nuclearului, adică 1.419 MW”, a spus șeful Transelectrica.
Andronache estimează că până în 2026 vor fi montaţi încă 1.500 MW de energie verde la sistemul naţional.
”În acest moment reţeaua noastră are capacitatea de a transporta 27.000 MW şi avem instalaţi în România 18.812 MW. Deci avem încă o capacitate disponibilă de 9.000 MW. Din aceşti 9.000 MW, avem emise ATR-uri pentru eolian şi solar în total la nivelul Transelectrica de 4.500 MW. Din datele pe care le avem, la nivel de distribuţii mai există emise ATR-uri în valoare de 2.500 MW, deci încă 1.000 MW disponibili. Asta e situaţia de fapt. Constatăm că se emit ATR-uri şi că sunt multe proiecte care se se doresc a se face, dar care ajung să expire”, a precizat Gabriel Andronache.
”Ce face Transelectrica? Noi avem un plan de dezvoltare foarte clar, care este aprobat la nivelul ANRE. Dacă nu îndeplinim planul suntem penalizaţi de către autoritatea de reglementare. Anul trecut a fost îndeplinit la nivel de 96%, datele vor apărea săptămâna viitoare, vor fi datele preliminare ale companiei. În acest moment Transelectrica îşi face treaba! Din cele 81 de staţii pe care le avem, peste jumătate sunt retehnologizate. Prin Planul de Modernizare, în momentul de faţă mărim capacitatea de transport cu 1.000 MW, dezvoltăm încă cinci staţii, mărim capacitatea de interconexiune cu ţările vecine cu încă 800 MW, se dezvoltă reţeaua ca lungime cu 1.300 km, de la 8.900 km cât are în prezent. Am schimbat structura de finanţare a companiei, să putem merge mai departe şi să îndeplinim obiectivele de investiţii, ca să asigurăm securitatea şi siguranţa sistemului, astfel încât structura de finanţare, care, până anul trecut, în februarie-martie, era formată 35% din fonduri proprii, 60% credite şi 10% fonduri europene, de anul trecut am rămas cu 30% fonduri proprii, 50% fonduri europene şi 20% către creditare. Am aplicat pentru Fondul de Modernizare, suntem deja în lucru cu câteva dintre proicte. Nu vorbim de teorie, ci de ceea ce facem deja, în sensul în care 9 proiecte sunt pe Fondul de Modernizare, în valoare totală de 424 de milioane de euro”, a mai spus Gabriel Andronache.
Sursa: Focus Energetic
