Sep 25, 2023

România îşi va asuma neutralitatea climatică în orizontul de timp 2050

Neutralitatea climatică asumată de România în orizontul de timp 2050 nu este o ţintă care sună frumos despre care să vorbim la nivel politic, ci este o ţintă pe care dacă nu o atingem nu vom putea supravieţui, a declarat, luni, într-o dezbatere de specialitate, Ionuţ-Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

„România îşi va asuma neutralitatea climatică în orizontul de timp 2050 şi aici au fost foarte multe discuţii cu toate ministerele-cheie: Energie, Dezvoltare, Agricultură, Transporturi. Pentru că fiecare dintre noi, fiecare dintre instituţiile, companii, domenii de activitate vor trebui să contribuie la neutralitatea climatică. Nu este o ţintă care sună frumos despre care să vorbim la nivel politic, ci este o ţintă pe care dacă nu o atingem nu vom putea supravieţui (…). Vedem ce s-a întâmplat în această vară. Semnalele sunt foarte clare: înregistrări meteorologice record, cea mai fierbinte lună iulie la nivel global şi în România, cea mai fierbinte zi a istoriei înregistrărilor meteorologice. Avem deja calcule despre potenţialul de energie eoliană în Marea Neagră. Cu siguranţă, România are un potenţial fantastic de care trebuie să profităm, pentru că fără energie regenerabilă offshore, România nu poate să-şi atingă ţintele”, a menţionat Banciu, notează Agerpres.

Potrivit acestuia, energia regenerabilă are un rol important în alinierea tuturor strategiilor sectoriale pentru ca neutralitatea climatică să fie atinsă.

„Dincolo de discuţiile despre investitori, despre cât de atractive sunt aceste investiţii, trebuie să ne gândim şi la cum facem aceste investiţii, pentru că Marea Neagră este o zonă sensibilă şi din perspectivă ecologică, şi nu numai Marea Neagră, ci şi Delta Dunării, care este foarte aproape. Într-adevăr, putem face acele investiţii fără să stricăm. Rolul Ministerului Mediului, dincolo de a reglementa toate aceste proiecte, strategii şi planuri, este şi de a negocia în numele naturii şi a mediului, pentru că mediul şi natura n-au voci şi atunci noi suntem cei care punem şi această perspectivă, dincolo de perspectiva de siguranţă, de securitate, dincolo de perspectiva nevoii unei energii sigure, ieftine, aproape de români. Trebuie să ne gândim şi la cum facem aceste investiţii şi suntem, pe lângă strategia pe termen lung care se va finaliza şi care practic stabileşte obiective clare de neutralitate climatică, am avut foarte multe discuţii că nu sunt suficiente date, că n-avem suficiente proiecţii. Cred că trebuie să stabilim această ţintă şi după care este absolut necesar să aliniem toate strategiile sectoriale ca această ţintă să fie atinsă. Şi aici intră şi rolul energiei regenerabile”, a spus secretarul de stat.

Banciu spune că nu există o investiţie 100% neutră din perspectiva impactului asupra mediului, însă în România există soluţii de atenuare.

„Trebuie să ne uităm la impactul de mediu şi în acelaşi timp trebuie să fim conştienţi că nu există o investiţie 100% neutră din perspectiva impactului, însă avem soluţii de atenuare şi România a avut de obicei două abordări: ori am spus că nu avem niciun impact şi dăm drumul la investiţii şi am avut probleme, ori am spus că avem impact şi nu mai facem nimic… Cred că trebuie să ieşim din această abordare, este clar. Ştiu criticile aduse Ministerului Mediului că blocăm, că procedurile sunt foarte lungi. Din păcate sau din fericire, din punctul meu de vedere, procedurile acestea sunt reglementate de directive şi de legislaţia europeană. Noi trebuie să mergem la nivel de strategii şi de planuri, nu la nivel de proiect. Comisia Europeană ne spune „Reduceţi termenele de avizare !”. Cum o faceţi? Stabiliţi la nivel naţional care sunt aceste zone care nu sunt sensibile din perspectivă ecologică a protejării mediului, a habitatelor naturale şi acceleraţi procedurile acolo”, a explicat Ionuţ-Sorin Banciu.

Sursa: Focus Energetic

Acest website respectă legislația românească în vigoare pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.