”România și Europa au ajuns aici pentru că vocea specialiștilor nu a mai fost ascultată și a contat doar bătălia pentru voturi. Energia regenerabilă e foarte ieftină și verde dar e nepredictibila, are nevoie de alte surse în rezervă, care să intre imediat în funcțiune când nu e soare sau vânt. Aceste surse, dacă fucționează doar parțial (număr redus de ore) se amortizează greu și vor cere costuri mari când nu e soare. Bateriile ajută mult, dar iarna sau când nu e soare nu au ce înmagazina. În plus au durata de viață redusă și costuri mari ca investiție. Ajută câteva ore. Deci, s-a făcut overinvestment în regenerabile și nu în mix energetic, tehnic corect”, spune Teofil Mureșan, pe pagina sa de socializare.
”Taxele europene pentru centralele pe gaz sunt cele mai mari din lume și fac această energie scumpă, deși e sigură, reglează alte surse regenerabile, ușor de construit și au CAPEX relativ mic. S-a exagerat cu măsurile de poluare în acest caz. Nu s-au construit coridoare europene de interconectare energetică (cum am fi fără autostrăzi rutiere?) care preiau vârfurile de consum sau producție între țări și le transferă după nevoi. S-a blocat la finanțare industria nucleară în energie. Exagerat emoțional, nu tehnic. Probabil că mai sunt și altele”, adaugă el.
”Cred că avem nevoie în următorii ani: 1. Stocare în baterii până la 15-20GWh; 1-3 ani 2. Reducerea taxelor pentru producția în centrale pe gaz sau fonduri de compesare pentru stimularea investițiilor în centrale pe gaz cu reglaj; 2-7 ani 3. Investiții în nuclear clasic și SMR 7-12 ani 4. Coridorul european HVDC M Neagră-M Nordului- 5-10 ani”, afirmă Teofil Mureșan.
Totodată, experta în energie Otilia Nuțu spune că nu s-au făcut investiții în producția de energie electrică vreo 8-10 ani de zile, până acum vreo doi ani.
”Motivul, foarte pe scurt: legea nu permitea unui investitor să vândă energie până prin 2021, rețelele blochează cu anii conectarea unor noi capacități, statul român blochează capacitate de rețea cu proiecte mamut care nu se fac cu anii (reactoarele 3 și 4, SMR, Tarnița, CE Oltenia șamd), statul român a reglementat prețurile 3 ani de zile descurajând investițiile. În stocare s-a început investiția abia de anul trecut, până atunci legislația era prohibitivă, de aia nu se întâmplă. Oamenii și-ar schimba comportamentul de consum dacă am avea nu doar piață liberalizată cu chiu, cu vai, ci tarife orare. Ca să ai tarife orare sau ca prosumatorii care au baterii să fie interesați să vândă în rețea ai nevoie să știi cine, ce și cum, adică de contoare inteligente. Trebuia să le instalăm până în 2020, acum termenul e cândva după 2030”, susține Otilia Nuțu, pe pagina de socializare.
”Absolut toate capacitățile ”clasice” de energie electrică (hidro, nuclear, gaz, cărbune) au nevoie de multă apă. Singurele care n-au sunt fotovoltaicele și eolianul. Drept urmare, nu pricep încăpățânarea să planificăm în continuare fix ce se dovedește cel mai vulnerabil azi, în condiții de secetă: încă două reactoare la Cernavodă, microhidrocentrale pe râulețe care ar seca primele, centrale pe gaz. Dacă am fi avut de 3-4 ori mai multe regenerabile instalate și de 3-4 ori mai multe capacități de stocare acum eram ok”, adaugă ea.
Sursă: Energynomics
