România oferă una dintre cele mai interesante piețe de energie regenerabilă din regiune, susținută de dimensiunea pieței, cererea industrială de electricitate, interconexiuni și spațiu suplimentar pentru regenerabile și stocare, a declarat Sotiris Kapellos, VP & COO, HELLENiQ Renewables, la al 11-lea Simpozion HAEE privind tranziția energetică, în cadrul panelului dedicat României, organizat de Energynomics.
Kapellos a plasat atractivitatea României într-un context regional mai larg, comparând-o cu Grecia și subliniind mai mulți factori fundamentali care susțin investițiile. România este o țară mai mare, cu un consum de electricitate similar cu cel din Grecia, dar cu aproximativ dublul populației, ceea ce creează un potențial pentru creșterea viitoare a cererii. În același timp, structura consumului este diferită, cu o pondere mai mare a cererii industriale decât în Grecia.
Pentru un investitor în energie regenerabilă, acest aspect este important deoarece România nu este doar o piață de generare. Este, de asemenea, o piață conectată la mai multe sisteme vecine și poziționată mai aproape de Europa Centrală. Kapellos a menționat interconexiunile României cu Ucraina, Moldova, Ungaria, Serbia și Bulgaria, care creează oportunități pentru ca electricitatea să circule peste granițe pe măsură ce piețele regionale devin mai integrate.
Încă e loc pentru regenerabilele, dar…
Kapellos a spus că România a atras deja investiții importante în energie regenerabilă, atât în fotovoltaic, cât și în eolian. În evaluarea sa, fereastra de oportunitate pentru noi proiecte regenerabile nu s-a închis, dar piața a depășit deja prima parte a acestei etape de dezvoltare.
Stocarea devine acum una dintre cele mai atractive domenii. El a descris stocarea electricității ca fiind o piață emergentă și interesantă în România, mai ales pe măsură ce mai multă capacitate regenerabilă este conectată și constrângerile rețelei devin mai vizibile.
Problema principală de infrastructură, în opinia sa, nu este aceeași ca în Grecia. În Grecia, restricțiile sunt legate în principal de producția care depășește cererea. În România, a spus Kapellos, restricțiile sunt mai degrabă temporare și sunt legate în principal de congestia liniilor electrice. Acest lucru înseamnă că întărirea rețelei și modernizarea infrastructurii rămân esențiale pentru a permite investiții suplimentare în regenerabile.
Operatorul sistemului de transport din România a investit în întăriri, deși există întârzieri, la fel ca în alte piețe europene. Pentru Kapellos, direcția este clară: pe măsură ce rețeaua este modernizată, mai multe proiecte regenerabile pot fi dezvoltate și conectate.
HELLENiQ Renewables este deja în faza de construcție în România. Kapellos a spus că are patru proiecte fotovoltaice, cu o capacitate totală de 211 MW, aflate în diferite stadii de construcție și operare. Compania dezvoltă, de asemenea, un proiect eolian, care urmează să intre în operare la mijlocul anului 2027. Până atunci, HELLENiQ Renewables se așteaptă să atingă aproape 300 MW de capacitate regenerabilă în România. Kapellos a mai menționat investiții asigurate care ar putea aduce portofoliul companiei în România la aproximativ 850 MW de fotovoltaice, eoliene și stocare până în 2030, reprezentând de peste un miliard de euro.
Bateriile comerciale devin profitabile fără subvenții
Kapellos a revenit apoi la subiectul stocării, comparând România cu Bulgaria și Grecia. El a subliniat că Bulgaria este deja avansată în implementarea bateriilor, având în jur de 3 GWh în operare. Se estimează că Grecia va ajunge la aproximativ 2 GWh până la sfârșitul anului 2026. În evaluarea sa, România se află între cele două piețe și ar putea avansa rapid pe măsură ce proiectele de baterii se accelerează.
Una dintere ideile principale a fost că bateriile nu mai au neapărat nevoie de subvenții pentru a fi profitabile. Kapellos a spus că atunci când schemele de suport pentru stocare au început acum câțiva ani, bateriile erau încă scumpe, ceea ce făcea subvențiile mai relevante. Dar piața s-a schimbat.
În următorii doi până la trei ani, a argumentat el, bateriile comerciale pot genera randamente atractive fără suport public. Primii care vor intra pe piață vor avea cel mai mult de câștigat, înainte ca un volum mai mare de baterii să înceapă să reducă marjele prin canibalizare.
Această dezvoltare este legată direct de avansul energiei fotovoltaice. Pe măsură ce mai multă capacitate fotovoltaică intră în sistem, aceasta crește riscurile de dezechilibru și creează o nevoie mai mare pentru baterii. Stocarea poate ajuta astfel la rezolvarea unei părți din dezechilibrul pe care îl creează generarea din surse regenerabile.
Kapellos a plasat această ecuație într-un context mai larg, nu doar în România, Grecia și Bulgaria, ci și în piețele din Europa de Vest: mai multe fotovoltaice cresc nevoie de flexibilitate, în timp ce bateriile oferă o parte din soluția de echilibrare.
Kapellos a mai subliniat importanța cooperării dintre echipele grecești și românești. El a spus că, din primele zile de activitate în România, colaborarea cu colegii români a fost excelentă și că piața din România i s-a părut apropiată de cea din Grecia.
Următoarea provocare, totuși, este construcția. HELLENiQ Renewables a ajuns deja în această fază cu proiectele din România, iar Kapellos și-a exprimat încrederea că această etapă poate fi încheiată cu succes.
Sursă; Energynomics
