Nota de plată a țărilor europene pentru a proteja gospodăriile și companiile de costurile energetice în creștere a ajuns la aproape 800 de miliarde de euro, potrivit unui studiu publicat de think-tank-ul Bruegel, cu sediul la Bruxelles, transmite Reuters, preluat de Agerpres. În plus, Banca Centrală Europeană avertizează că măsurile de sprijin public pot exacerba inflaţia. Pe de altă parte, companiile europene din sectorul energiei au realizat profituri uriașe, comparabile cu subvențiile acordate de către state. Reamintim, pandemia, certificatele de carbon, la care s-a adăugat războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au dus prețurile la energie (electrică, gaze naturale și carburanți) la niveluri nemaiîntâlnite!
Conform analiştilor de la think-tank-ul Bruegel, din septembrie 2021, ţările UE au prevăzut sau alocat 681 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra populației şi firmelor, în timp ce Marea Britanie şi Norvegia au alocat 103 miliarde de euro şi, respectiv, 8,1 miliarde de euro.
Totalul de 792 miliarde de euro din prezent vine după estimarea Bruegel din noiembrie 2022, de 706 miliarde de euro, în timpul iernii ţările continuând să se confrunte cu efectele tăierii livrărilor de gaze ruseşti.
Pe primul loc în topul cheltuielilor se află Germania, cu aproape 270 miliarde de euro, sumă care o depăşeşte pe cea alocată de orice altă ţară. Urmează Marea Britanie, Italia şi Franţa, deşi fiecare a cheltuit mai puţin de 150 miliarde de euro. Majoritatea statelor membre UE au cheltuit o fracţiune din această sumă. La nivel per capita, cele mai mari cheltuieli au fost făcute de Luxemburg, Danemarca şi Germania.
Și România a cheltuit și continuă să cheltuiască sume importante pentru atenuarea efectelor crizei energetice. Potrivit unui comunicat al Autorității Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), instituția a verificat şi transmis spre decontare de la bugetul statului, pentru furnizorii de energie, conform OUG 118/2021 şi OUG 27/2022, până astăzi, o sumă de 12,2 miliarde lei (circa 2,5 miliarde de euro)
Sumele alocate de ţări pentru atenuarea efectelor crizei energetice sunt acum la acelaşi nivel cu fondul UE de redresare post-pandemie, de 750 miliarde de euro, şi vin într-un moment în care sunt dezbătute propuneri de relaxare a reglementărilor privind ajutoarele de stat pentru proiectele de tehnologie verde. Pe acest segment, Europa încearcă să concureze cu subvenţiile acordate în Statele Unite şi China.
Profituri uriașe ale unor companii
Pe de altă parte, profiturile companiilor europene din sectorul energetic au explodat! Potrivit rezultatelor anunțate recent, Enel (Italia) a avut un profit operațional de aproape 20 miliarde euro, Total (Franța) – 36 miliarde dolari, BP (Marea Britanie) – 28 miliarde dolari, Equinor (Norvegia) – 23 miliarde dolari, Royal Dutch Shell (Anglia – Olanda) – 40 miliarde dolari, Engie (Franța) – circa 12 miliarde dolari, ENI (Italia) – circa 15 milioane euro. Numai aceste 7 companii au avut profituri de aproape 175 miliarde de euro! Până și Petrom (România) a avut un profit ce depășește 2 miliarde de euro. Dacă la acestea mai adăugăm profiturile altor mari grupuri europene, precum Eon (Germania), OMV și Verbund (Austria), Iberdrola (Spania), Energias de Portugal, cele 3.500 de companii membre ale Eurelectric sau miile de companii mai mici față de giganții prezentați (de la PKN Orlen din Polonia, la OMV Petrom în România), cele aproape 800 de miliarde de euro cheltuite de guverne par aproape ”nesemnificative”!
Cam toate țările sunt ”supărate” pe companiile energetice. De exemplu, BBC transmitea, recent, că Shell a plătit taxe de 134 de milioane de dolari în Marea Britanie, în 2022, dintr-o factură fiscală mondială de 13 miliarde de dolari. De asemenea, BP a plătit 2,2 miliarde de dolari în taxe pentru operațiunile sale din Marea Britanie, dintr-o factură fiscală globală de 15 miliarde de dolari.
Conform analiştilor Bruegel, guvernele trebuie să se concentreze cel mai mult pe măsuri de sprijin ce vizează scăderea preţurilor pentru consumatori în domeniul energiei, cum ar fi reducerea TVA la benzină sau plafonări la preţurile de vânzare cu amănuntul. De asemenea, dinamica trebuie să se schimbe, deoarece statele ar putea epuiza spaţiul fiscal pentru a menţine astfel de finanţări semnificative.
„În loc de măsuri de blocare a preţurilor, care sunt de fapt subvenţii pentru combustibilii fosili, guvernele trebuie să adopte politici orientate spre sprijin în funcţie de venit şi spre sectoarele strategice ale economiei”, a explicat Giovanni Sgaravatti, cercetător la think-tank-ul Bruegel din Bruxelles.
Măsurile de sprijin public pot exacerba inflaţia
Măsurile de sprijin public pot exacerba inflaţia, „dacă nu sunt temporare şi nu sunt direcţionate şi adaptate” pentru reducerea consumului de energie, ceea ce va face necesar „un răspuns de politică monetară mai puternic”, avertizează și Banca Centrală Europeană (BCE), relatează agenţia EFE.
Economiştii BCE consideră, într-un articol publicat în buletinul economic, că măsurile de sprijin public pentru a proteja economia de impactul preţurilor ridicate la energie trebuie să fie orientate spre a fi mai productive şi a reduce gradual ridicata datorie publică.
„Dincolo de termenul scurt, finanţele publice din zona euro pot fi afectate negativ de actualul episod de inflaţie ridicată”, chiar şi fără a lua în considerare sprijinul public al guvernelor, ce reprezintă circa 2% din produsul intern brut (PIB), în 2022 şi 2023, potrivit BCE.
Asta se datorează faptului că la originea inflaţiei este un impact extern din cauza scumpirii energiei, care generează mai puţine venituri din impozite, reduce rentabilitatea şi creşterea companiilor şi pune presiune mare asupra cheltuielilor publice.
În plus, majorarea ratei dobânzilor pentru a frâna inflaţia crește plata dobânzilor la datoria guvernamentală.
Măsurile de sprijin public reduc presiunile inflaţioniste în 2022 şi 2023, dar efectul se va inversa mai târziu şi inflaţia va fi mai ridicată în 2024 şi 2025.
Însă, economiştii BCE spun că gradul în care măsurile de sprijin public va influenţa preţurile este foarte incert, din caza caracterului său fără precedent.
În primă fază vor majora avansul PIB şi vor sprijini veniturile disponibile ale gospodăriilor, dar unele dintre aceste măsuri nu sunt foarte eficiente din perspectivă economică.
Economiştii BCE consideră că doar o mică parte din acest sprijin este direcţionată către gospodăriile cu cele mai mici venituri.
Şi, de asemenea, avertizează că mai multe sarcini asupra finanţelor publice, dacă sprijinul se va prelungi cu măsuri mai de durată, pot crea dificultăţi ţărilor foarte îndatorate, pe măsură ce va creşte plata dobânzilor la datorie.
Sursa: Focus Energetic
