Anul 2023 vine cu noi oportunităţi interesante pentru BVB. Cel mai aşteptat eveniment al anului este listarea Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România şi una dintre cele mai profitabile companii din ţară. (Citiţi analizele Tradeville)
În ceea ce priveşte momentul listării, se preconizează că acesta va avea loc în prima jumătate a anului curent, posibil în T2 2023, trimestrul în care statul român şi-a asumat, prin PNRR, că va finaliza listarea a cel puţin 15% din acţiunile Hidroelectrica. Datorită intervenţiei statului român, acţiunile Hidroelectrica se vor lista doar la BVB. În anticiparea celei mai importante listări de la BVB, Guvernul României a adoptat OUG 174/08.12.2022 în vederea modificării unor acte normative din domeniul pensiilor private (în principal, Legea 411/2004 şi Legea 204/2006), pentru a oferi fondurilor de pensii private posibilitatea de a deţine până la 10% dintr-o companie în care statul român controlează, direct sau indirect, peste 50% din capitalul social.
• Hidroelectrica văzută din perspectiva Fondului Proprietatea
Listarea acţiunilor Hidroelectrica va fi posibilă prin derularea apriorică a unei oferte publice secundare, în care vânzătorul va fi Fondul Proprietatea. Oferta de vânzare, aprobată în luna noiembrie de către actionarii Fondului, este de până la 19,94% din acţiunile emise de Hidroelectrica. Prin intervenţia acţionarului minoritar al FP, statul român prin Ministerul Finanţelor, s-a decis că sumele realizate în urma vânzării parţiale sau integrale a pachetului de acţiuni Hidroelectrica să fie distribuite sub formă de dividend special, la cel mult trei luni de la încasarea sumei respective de către Fondul Proprietatea. La sfârşitul lunii noiembrie 2022, valoarea participaţiei Fondului Proprietatea în Hidroelectrica se ridică la 11,26 miliarde lei. Astfel, valoarea totală a Hidroelectrica se ridică la 56,47 miliarde lei, la finalul lunii noiembrie 2022. Dacă Fondul Proprietatea şi-ar fi vândut integral participaţia în Hidroelectrica la un preţ corespunzător acestei evaluări, ar fi obţinut venituri brute de 11,26 miliarde lei, adică de 1.8109 RON/acţiune (luând în considerare numărul de acţiuni deţinut de Fond la 5 ianuarie 2023). Pentru fiecare 1% din Hidroelectrica vândut la acea valoare, Fondul Proprietatea ar fi încasat 564,68 milioane lei sau 0,0908 lei/acţiune. Joi, preţul acţiunii Fondului Proprietatea a închis şedinţa de tranzacţionare la 2.085 RON/acţiune. Totuşi, veniturile obţinute de Fondul Proprietatea în urma tranzacţiei vor fi condiţionate de evoluţia valorii Hidroelectrica în preajma derulării ofertei, precum şi de evoluţia costurilor privind derularea ofertei şi listarea. În bugetul adoptat pentru anul 2023, Fondul Proprietatea nu a oferit o estimare cu privire la sumele pe care le-ar putea obţine în urma ofertei Hidroelectrica, atât datorită incertitudinii volumului pe care l-ar vinde, cât şi preţului la care ar realiza vânzarea. În bugetul anului 2023, Fondul preconizează că va cheltui 306,9 milioane lei, în 2023, odată cu tranzacţionarea deţinerilor Hidroelectrica şi Salrom – o altă companie din portofoliu pe care ar vrea să o vândă – fără însă a defalca aceste cheltuieli pe fiecare tranzacţie în parte. Este de aşteptat ca nivelul cheltuielii să se modifice. Listarea Hidroelectrica ar putea avea loc în anul în care Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a pus în dezbatere publică schema de minimis pentru acoperirea unei părţi din costurile pe care firmele româneşti le suportă cu listarea la bursă. Bugetul maxim ajunge la 35 milioane euro. În schimb, în bugetul aprobat pentru anul curent, Fondul Proprietatea estimează venituri nete din dividende de 564,6 milioane lei de la Hidroelectrica, cu 120% peste nivelul dividendelor nete încasate în 2022. Excluzând dividendele speciale, estimarea dividendelor Hidroelectrica a avut la baza bugetul pentru anul 2022 al companiei şi dividendul acordat pentru exerciţiul financiar 2021. După primele nouă luni ale anului, Hidroelectrica a raportat un profit net de 3,5 miliarde lei, depăşind cu 21,4% profitul net bugetat pentru întreg anul anterior. Dacă va vinde integral participaţia sa în Hidroelectrica, Fondul Proprietatea ar lichida 76,93% din valoarea activului net al sau, potrivit informaţiilor la finalul lunii noiembrie 2022.
• Dar totuşi, de ce este atât de importantă Hidroelectrica?
Hidroelectrica este de departe cea mai discutată companie a anului 2022, atât din perspectiva faptului că oferă energie electrică care nu depinde de preţul gazelor naturale – motiv al crizei energetice internaţionale – cât şi din cauză că anul trecut au fost reluate discuţiile privind listarea acestei companii la BVB, prin vânzarea acţiunilor din portofoliul Fondului Proprietatea. Istoricul societăţii începe la sfârşitul anilor ’90, atunci când sistemul energetic român a fost reorganizat în 4 companii: Termoelectrica, Electrica, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. După această separare a urmat o perioada de zece ani marcată de succese pentru companie, timp în care a reuşit să ocupe locul al doilea în topul celor mai mari 100 de companii din România, fiind evaluată în anul 2011 la circa 3,5 miliarde euro. În 2012 compania intră în insolvenţă din cauza unui management defectuos şi a scăderii producţiei de energie electrică la un minim istoric, însă s-a redresat în următorii ani, iar în 2016 a ocupat locul întâi printre cele mai valoroase companii româneşti, devansând chiar OMV Petrom. În prezent, Hidroelectrica asigură în medie 30% din consumul de energie electrică din România, fiind considerată o companie de importanţă strategică naţională. În 2021, producţia a fost de circa 17 TWh.
• Cum a evoluat compania în ultimii 5 ani
În general, producţia de electricitate din România din ultimii cinci ani a avut un trend descrescător, aceasta fiind influenţată atât de faptul că unităţile de producţie au un grad de uzură fizică şi morală înalt şi sunt semnificativ influenţate de trecerea timpului, cât şi de finalizarea proiectelor de creştere a capacităţii de interconexiune a ţării. Acestea din urmă au mărit capacitatea de import şi export a energiei electrice, permiţând accesul la energie mai ieftină decât cea produsă local.
Totuşi, se poate observa că energia obţinută prin tehnologia hidro şi-a menţinut o pondere constantă în producţia naţională de circa 27%-28% în fiecare dintre cei cinci ani analizaţi. În primele nouă luni din 2022, producţia de energie hidro a fost de 10,6 TWh din totalul de 39,6 TWh produşi în România, fiind pe locul al doilea ca pondere în producţie, după termocentrale. Anul 2022 a fost unul marcat de secetă, ceea ce a diminuat producţia hidro faţă de 2021, când s-a înregistrat un nivel de 14,4 TWh în primele nouă luni ale anului – cu 35,9% mai mare faţă de cea din anul curent. Producţia din 2021 a companiei Hidroelectrica a totalizat 16,9 TWh. În ultimii cinci ani, compania a reuşit menţinerea producţiei la un nivel relativ constant, în medie de 15,7 TWh/an.
În primele nouă luni ale anului 2022, preţul mediu de vânzare a energiei electrice a fost de 590,5 lei/MWh (+93,3% vs. 9L 2021). Pe partea rezultatelor financiare, compania a înregistrat creşteri ale cifrei de afaceri în 2021 faţă de 2020 şi se prevede o situţie similară şi pentru anul 2022, când rezultatul pentru primele nouă luni depăşeşte deja cifra de afaceri pentru întregul an 2021. Rezultatul net este aşteptat să fie mai mare în 2022 cu o menţinere a marjei de profit în jurul pragului de 50%. Marja EBITDA în 2022 se va menţine în jurul valorii de 70%.
• Influenţa şi efectele OUG 2022 şi ale altor legi
În cursul anului 2022, au fost adoptate mai multe OUG care au adus noi reguli şi reglementări în piaţa de energie locală. Legile au vizat în primul rând limitarea profiturilor încasate de către producători şi furnizori, dar şi susţinerea consumatoilor casnici şi non-casnici, prin plafonarea preţurilor. Astfel, printre legile care au avut o influenţă directă asupra Hidroelectrica s-au numărat: impozitarea producătorilor cu 100% din veniturile obţinute din vânzarea energiei la un preţ mai mare de 450 RON/MWh, stabilirea unui plafon de decontare maxim de 1.300 lei/MWh pentru furnizorii de energie, dar şi stabilirea unui mecanism de achiziţie centralizată a energiei prin OPCOM. Pe lângă efectele relativ pozitive pe care aceste reglementări le-au adus consumatorilor, ele au pus o presiune semnificativă pe situaţiile financiare ale companiilor din sectorul energetic întrucât au restricţionat evoluţia marjei de profit şi au scăzut semnificativ nivelul de lichidităţi al furnizorilor. Cu toate acestea, din rezultatele financiare prezentate mai sus, se poate concluziona că Hidroelectrica a fost o companie “rezistenţă la aceste legi”, marja EBITDA şi marja de profit rămând în linie cu cele din anii anteriori, putându-se observa o creştere a profiturilor, dinamică marcată în mare parte de preţurile mult mai mari ale energiei în 2022. Mai recent, Guvernul României chiar a început să facă paşi concreţi în vederea accelerării dezvoltării Hidroelectrica, unul dintre aceştia fiind scutirea a zece proiecte ale companiei de evaluarea de mediu, precum şi de interdicţia de reducere a fondului forestier, proiectele fiind considerate vitale pentru securitatea naţională. Decizia vine după ce, mai mulţi ani, compania s-a plâns că amplasamentele unor investiţii-cheie precum hidrocentralele din Defileul Jiului au fost incluse în arii naturale protejate. Legislaţia care guvernează aceste arii a intrat în vigoare după aprobarea proiectelor de investiţii şi demararea lucrărilor, ceea ce a dus la stoparea proiectelor începute şi pierderi financiare.
Cu toate acestea, deschiderea oferită companiei pentru reluarea şi terminarea acestor proiecte poate fi privită ca un punct forte în dezvoltarea pe termen lung, la fel ca şi faptul că Hidroelectrica are un business încadrat în sectorul “verde” al economiei, ceea ce oferă un avantaj imens în capacitatea companiei de a atrage investitori şi bani din exterior.
• Hidroelectrica – creştere agresivă a cotei de piaţă şi lider la capitolul preţ
Anul 2022 a fost marcat de o creştere semnificativă a preţului energiei electrice în România, creştere care a afectat activitatea industrială a marilor consumatori, care s-au văzut nevoiţi să îşi reducă activitatea (ex. Alro, Chimcomplex). Alături de ei au avut de suferit şi consumatorii casnici, care au plătit preţuri mai mari. În tot acest timp, Hidroelectrica s-a remarcat prin capacitatea să de a oferi preţuri mai bune consumatorilor de retail, ajungând în luna noimbrie 2022 la un număr de 450.000 de contracte semnate cu consumatorii finali casnici. Pentru comparaţie, în luna noiembrie 2021, compania avea semnate doar un număr de 23.000 contracte cu clienţii casnici. Din nefericire, această creştere nu a putut fi administrată în totalitate, Hidroelectrica având întârzieri de peste patru luni de zile la facturarea consumului înregistrat de această categorie de consumatori. Astfel, compania a marcat anul 2022 ca fiind furnizorul cu cea mai agresivă rată de creştere a cotei de piaţă pe segmentul concurenţial al furnizării de energie, având după primele nouă luni din 2022 o cotă de piaţă de 8,58%, faţă de cota de 1,69% înregistrată în primele 9 luni din 2021. Oferta de preţ a companiei pentru anul 2023 a fost de 0,28 lei/MWh – de 5 ori mai mică decât preţul mediu din acest an de pe OPCOM.
• Politica de dividende a Hidroelectrica în ultimii ani
Întrucât este o companie cu capital majoritar de stat, politica de dividende a Hidroelectrica cade sub incidenţa prevederilor OUG 64/2001. Astfel, cel puţin 50% din profitul net al companiei din fiecare exerciţiu financiar încheiat se distribuie sub formă de dividende. De asemenea, există posibilitatea acordării de dividende speciale.
• Poate Hidroelectrica să fie inclusă în FTSE Russell ?
O companie poate fi inclusă în indicii FTSE Russell dacă îndeplineşte anumite criterii: Criteriul de lichiditate presupune ca în minimum 10 din 12 luni indicele de lichiditate să fie mai mare de 0,05%. Indicele de lichiditate se calculează ca raportul dintre volumul mediu tranzacţionat într-o lună şi free-float-ul companiei din luna respectivă. Capitalizarea bursieră a companiei trebuie să fie mai mare de 110,25 milioane USD (circa 511,3 milioane lei), iar capitalizarea bursieră a free-float-ului trebuie să treacă de nivelul de 50,77 milioane USD (circa 235,5 milioane lei). Aceste niveluri pot suferi modificări la fiecare reevaluare semi-anuală. Astfel, având în vedere dimensiunea companiei şi interesul manifestat de către investitori, putem presupune că aceasta are şansa de a îndeplini condiţiile de intrare în indice, însă contextul pieţei şi evoluţia preţului vor avea un rol foarte important în dinamica lichidităţii, fiind factori greu de previzionat. Includerea companiei în indicii FTSE Russell ar aduce un plus de lichiditate şi o vizibilitate mai bună BVB pentru investitorii străini.
Sursa: Bursa.ro
