Comisia Europeană urmează să anunţe, săptămâna aceasta, ieşirea din Tratatul privind Carta Energiei, care protejează investiţiile în acest sector, după ce un mic grup de ţări au susţinut că acest tratat intră în conflict cu obiectivele climatice internaţionale şi oferă firmelor din sectorul combustibililor fosili o portiţă pentru despăgubiri mari în justiţie, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres.
Mai multe surse din apropierea acestui dosar au dezvăluit pentru Bloomberg că Executivul comunitar îşi va anunţa decizia de retragere iminentă a întregului bloc comunitar din Tratatul privind Carta Energiei, ca urmare a îngrijorărilor exprimate de statele membre. Aceste state au susţinut că Tratatul poate fi utilizat de companiile energetice împotriva guvernelor pentru a încetini tranziţia verde.
Comisia Europeană a susţinut anterior că o versiune modernizată a Tratatului ar fi pus capăt disputelor între statele membre, precum şi scurtarea clauzei privind încetarea de drept a efectelor juridice (sunset clause), care protejează investiţiile.
„Rămânerea ca parte contractantă a actualului Tratat nemodernizat nu este o opţiune pentru UE, statele membre şi Euratom. Aşa cum stau lucrurile acum, Tratatul nu este în linie cu politica de investiţii şi legislaţia UE precum şi cu obiectivele energetice şi climatice ale UE”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.
În vigoare din 1998, Tratatul privind Carta Energiei, care numără peste 50 de semnatari, inclusiv Uniunea Europeană, permite investitorilor să dea în judecată guvernele pentru politici care le pun în pericol investiţiile lor în sectorul energetic. Însă, în ultimii ani, prevederile acestui tratat au fost utilizate de companiile din sectorul combustibililor fosili şi cele din domeniul energiilor regenerabile pentru a da în judecată guvernele pentru modificările aduse cadrului de reglementare, care pun în pericol randamentele companiilor de pe urma anumitor investiţii.
Italia s-a retras din acelaşi tratat încă din 2015, iar Franţa, Ţările de Jos, Polonia, Spania şi Belgia au presat blocul comunitar să iasă, ca un întreg, din Tratatul privind Carta Energiei.
O ieşire a Uniunii Europene din Tratatul privind Carta Energiei ar necesita sprijinul a cel puţin 15 state membre, precum şi cel al Parlamentului European, care şi-a exprimat deja susţinerea faţă de această idee. Chiar dacă ţările semnatare se retrag, există o „clauză de caducitate”, care face ca Tratatul privind Carta Energiei să protejeze actualele investiţii în combustibili fosili timp de 20 de ani.
Reamintim, România a avut Preşedinţia Conferinţei Cartei Energiei, în anul 2018, fiind primul stat membru al Uniunii Europene care îşi va asuma acest mandat.
Procesul Cartei Energiei a început în anii 1990 ca o iniţiativă politică lansată în Europa, sub forma unei platforme de cooperare în domeniul energetic, acceptată atât de statele din Eurasia, cât şi de statele dezvoltate. În 1991 s-a semnat, la Haga, Carta Europeană a Energiei, iar în 1994, la Lisabona, s-au semnat Tratatul Cartei Energiei şi Protocolul Cartei Energiei aferent eficienţei energetice şi aspectelor de mediu. Cele două documente au fost ratificate de România în 1997. Prevederile Tratatului ating domenii precum tranzitul energiei şi al resurselor energetice, protejarea investiţiilor, comerţul din domeniul energiei, mecanisme pentru situaţii de criză, eficienţă energetică. În 1998, a intrat în vigoare Tratatul Cartei Energiei. Încă din luna februarie 2023 au apărut zvonuri conform cărora Comisia Europeană a informat statele membre că o ieşire comună a Uniunii Europene din Tratatul privind Carta Energiei, care protejează investiţiile în acest sector, este „inevitabilă”.
Sursa: Focus Energetic
