Jan 10, 2023

Vicepreşedintele ANRE: Sunt sceptic că România va avea capacităţi de producere a energiei eoliene în Marea Neagră, până în 2030

Sunt sceptic că România va avea capacităţi de producere a energiei eoliene în Marea Neagră, până în 2030, deşi nu exclud acest lucru, dar va fi foarte, foarte dificil, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege.

Acesta a adăugat că, până în 2050, va trebui să avem date despre consum şi despre cine vor fi consumatorii.

În viziunea vicepreşedintelui ANRE, este nevoie ca, până la finele anului 2023, România ar trebui să aibă o lege pentru energie eoliană offshore, un acord cel puţin cu Bulgaria, dar şi o schemă de sprijin pentru contracte de diferenţă pentru eolian pentru a exista investiţii în Marea Neagră, până în 2030.

“Cred că decarbonizarea, până în 2050, este imposibilă fără producţia de energie electrică offshore în Marea Neagră, dacă avem şi ambiţia de a avea o economie cu o evoluţie măcar normală. De ce cred că 2030 nu este fezabil? Fără o colaborare regională cred că s-ar întârzia foarte mult exploatarea potenţialului eolian al Mării Negre. În lista pentru 2023, ar trebui să fie măcar un acord cu Bulgaria, o lege pentru offshore wind şi o schemă de sprijin pentru contracte de diferenţă specială pentru offshore wind. Sunt cel puţin trei lucruri importante care să se întâmple până la sfârşitul anului 2023, ca măcar să intre în discuţie investiţii în Marea Neagră, până în 2030”, a susţinut oficialul ANRE.

Conform raportului “Offshore wind – the enabler of Romania’s decarbonisation”, întocmit de Energy Policy Group (EPG) şi prezentat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, un concept de insulă energetică (Energy Island) comună, româno-bulgară, ar fi o soluţie eficientă pentru deblocarea dezvoltării acestui tip de energie la nivel de economie de scară.

În ceea ce priveşte costurile totale de capital (CAPEX) alocate de România într-un proiect comun “Energy Island” cu Bulgaria, inclusiv parcuri eoliene offshore de 3GW, acestea au fost estimate la 8,4 miliarde de euro, din care 810 milioane de euro partea României, în timp ce producţia anuală de energie rezultată a fost estimată la 9,8TWh.

Estimările specialiştilor arată că, la ora actuală, este nevoie de dezvoltarea a 15GW de capacităţi de energie eoliană offshore în Marea Neagră, respectiv în zona economică exclusivă (ZEE), pentru a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050.

Energy Policy Group (EPG) a organizat, marţi, evenimentul de lansare a Raportului “Offshore wind – the enabler of Romania’s decarbonisation”, în care s-a prezentat potenţialul energiei eoliene offshore pentru decarbonarea României şi s-au propus soluţii la o serie de provocări actuale privind acest tip de energie din Marea Neagră.

Acest website respectă legislația românească în vigoare pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.